luni, 28 februarie 2011

Suflete moarte

de Gogol e cadoul pe care i l-am făcut mamei lui P. acu două Crăciunuri. Fiind aparent nu foarte veselă şi nici foarte subţire, a rămas necitită deocamdată. P. a terminat cu mare voioşie Idiotul (cadorisit cu aceeaşi ocazie), a dezirat altă carte, i-am zis ia-o pe aia de la mam-ta.
Precizez: o am şi eu în româneşte aici, o putem citi simultan în concediu.

Sounds like a plan!

Sîmbătă îl surprind în flagrant:P dînd bătăi cu Gogol. Da' ce faci, neică, sîntem în concediu deja?
A nuuu numa am deschis-o aşaaa...

În seara asta, întind o rufă, cînd aterizez în dormitor, P. again cu Gogol.
OMG!!! This means war. Io nu mă pot apuca fincă e clar că-i pun cruce cărţii de-o citesc acuma (cu temă madrilenă, very important). Şi-l iau la scuturat.

Deci care-i faza cu volumu 2 din 5 pe care tocmai îl citeşti?

Ă să vezi că îmi place foarte muuuult dar aia e bună numa pentru tramvai cînd mă duc la serviciu că e de gruaaaaazăăăăă!

Cicăn.

Caleidoscop*

Încercam să-mi amintesc de ce n-am mai scris. Acum ştiu: pe 16-17-18 februarie n-am avut niiiici un chef de serviciu, da' m-am dus, da' m-am dus adică aşa cam cînd am avut eu un vag impuls, asta-nseamnă că-n loc să fac 8 h/zi, am lucrat un 6 şi un sfert generos => nu mi-am făcut orele "din program" => am stat în zilele următoare 10h/zi să recuperez.
Vai ce boring. În fine, de fapt marţi m-au pocnit nişte dureri, m-am dus acasă unde-am stat şi miercuri, restul zilelor am băgat 10 ceasuri, da' n-am mai avut nici cel mai mic chef să mişc ceva pe aici.
Iată nişte poze din ce în ce mai spectaculoase din viaţa mea cotidiană de zi cu zi. :-P


La Hale, chibrituri de la biserică "Iisus Hristos spune: Eu sînt Lumina lumii". Btw, week-end-ul ăsta s-a făcut anul de cînd n-am fumat. Ole! (tot mai am chef:-s)


În două zile am reuşit să ajung pe ogor înainte de deschidere (7 fără 10 aprox). Ca să nu-ngheţ, am mişunat puţin prin zonă, am pozat una din vitrinele unui muzeu care aproape nu-mi vine să cred că se află unde se află.


Moscheea de la noi din tîrg pe lîngă care trec în general de două ori pe zi


Din pat, lumina apusului pe hol:-)


Artă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!:-))
(reprezintă o baltă pe care am vrut s-o fotografiez de x ori, da' ori mă grăbeam spre job, ori spre autobuz spre casă - terenul e cumva roşietic acolo, ca zgura udă:-) şi arăta de fiecare dată ciudat cînd îngheţa. Îmi place teribil cum a ieşit:-)!)


În fostul bar Od Odal, actualmente Jacobi's, cică în viitor falimentar


Tapetul din bar


Hale cu măria mea:> foarte încîntate amîndouă de rezultat (Hale a zis că pare vag nu foarte smartă.)


Azi dimineaţă în staţia de autobuz, mi-a plăcut cum se vedea fumul ieşind din hornuri


Tot azi dimineaţă, dar mai tîrziu un pic. Îmi plac diversele geometrii:-)


Again, artă:-):-P
În staţia de autobuz, pavaj, bancă, pavaj văzut prin geam.

*sau Album duminical sau Diverse etc.

duminică, 20 februarie 2011

Cu muşcate la fereşti (2)










Cred că atîtea fereşti/ferestre am colecţionat pînă acum, a fost o chestie întîmplătoare, primele două-trei au fost mai timide, restul a venit în galop. Acum mi se par cam multe şi cele cu toată faţada casei nu mă încîntă extrem de tare în clipa asta. Unele sînt exagerat de perfecte :-), altele parcă un pic prea hîde...

În afară de ultimele două, făcute la noi în sat pe lîngă alimentară, restul sînt tot de pe o străduţă cumva de din vale de castel. :-)

Wasserweibchen e un restaurant la care am fost o dată, scumpuţ:-), cu o terasă care ne-a plăcut mult de tot; nu ştiu dacă mai au terasa respectivă, pentru că ultimele dăţi cînd am trecut pe acolo, am văzut că au (şi) o terasă în grădina castelului - m-am bucurat că tocmai se pornise o ploaie şi i-a făcut ciuciulete pe meseni. Da, am sufletul mare, da' uneori ascund aspectul ăsta. :-)

sâmbătă, 19 februarie 2011

Vechea bancă

Cer scuze Anei pentru postul următor:-).

Azi am fost cu P. la restaurantul unde aş fi vrut eu să mergem de Valentine's Day, dar m-am trezit prea tîrziu, aşa că am stabilit că azi la 12 e momentul cel mai potrivit. P. nu ştia unde mergem. L-am cărat în vreo două locuri prin tîrg unde am mai avut eu de rezolvat chestii, aşa că era vag nervos în momentul în care am ajuns în faţa restaurantului la 11:55 şi erau încă trase gratiile. Ne-am mai plimbat scurtuţ (era frig, ăsta cred că e blestemul românesc:-) ), iată-ne înăuntru.

Cum cred că se obişnuieşte la restaurantele niţel mai scumpe, primeşti un chelcăşoz cît te gîndeşti tu ce să comanzi. Dat fiind că rezervarea a fost cam devreme (nu luăm probabil niciodată prînzul fix la 12 sau imediat după), azi n-am mîncat de dimineaţă, aşa că eu personal eram lihnită, aşa că am mîncat o cantitate impresionantă de pîine cu unt, care, bine-înţeles a fost cea mai bună din lume!


Supa lui P., de dovleac, cam dulceagă:-).


Supa mea, minestrone, cam fadă (suspectez legume congelate), în ciuda piperului nevoit aterizat acolo, dar nu rea. Oricum, am lăsat jumătate. P. a comentat că dacă-l lăsam să ia supa de roşii... care pe mine nu mă atrage deloc...


Pastele lui P. N-a fost foarte fericit, sosul l-a dezamăgit, mie mi s-a părut foarte bun sosul, dar umplutura cu ricota şi spanac nu e deloc pe gustul meu.


Salata mea, grozavă (nu mi-a plăcut farfuria:D)


Desertul, nesimţit de mic, foarte bun şi el.


Nişte oameni sătui (şi unii vag ameţită:-))


O cutie de pe pervaz


Cam aşa arată Vechea bancă.


Doriţi o cafea?
Ne-a plăcut teribil şi servirea, cu două feluri de zahăr (alb şi brun) şi nişte pîine cu migdale (nu ştiu cum se cheamă chestiunea), bombe calorice.


Vrem să mai mergem şi eventual să luăm peşte (am văzut cum îl desfac sub nasul tău de pe oase, o nebunie). Eu am zis de circa 37 de ori că ce mult mi-a plăcut acolo, deşi n-am fost extrem de fericită cu mîncarea, dar eu mi-am ales singură ce-am mîncat. M-am mirat teribil că au un meniu foarte scurt, de vreo 6 pagini, dintre care prima despre locaţie, a doua cu aperitive alcoolice (am băut Martini, îmi fusese dor:-)), doua pagini de mîncare, încă două cu băuturi, c'est tout.

P. s-a dus la meciuri, eu am pierdut autobuzul, am intrat la alimentară să nu congelez, am luat un pomelo (l-au scumpit nesimţiţii de la 1,99 la 2,49) şi şerveţele, pachet mare, 2,49. La casă pregătesc bancnota de 5 eur, casiera îmi cere 5,19. Plătesc, iau marfa şi bonul, reintru în magazin, merg înfipt la şerveţele, scot preţul din raft, cer voie să nu stau la rînd, îmi recuperez cei 20 de cenţi (în sistem şerveţelele aveau alt preţ decît la raft, mai mare). Cînd se întîmplă chestii de astea, în care eu mă lupt pentru bănişorul meu, mă cuprinde o mare admiraţie faţă de mine însuşimă :-) şi parcă mă desprind din corpul meu şi mă uit cu ochii maaari la uite la ea ce curajoasă e şi cum face ea dreptate! Go, Vio, go!

Acestea fiind zise, mă duc să mă văd cu Hale şi cu Gloria, să vedem ce se mai întîmplă, ce mai mîncăm, ce mai bem. Vă dorim noapte bună!


Bonus pentru cine-a ajuns pînă aici: aşa arată acum headerul meu:-) în realitate, ah, înţelegeţi voi:-)

vineri, 18 februarie 2011

Cu muşcate la fereşti (1)










1. o clasă primară
2-6 castel
3-6 curtea interioară
7. mai la vale de castel
8-9 căsuţe pe o stradă pe care am mai fost o dată sau de două ori în viaţă, pînă săptămîna asta, cînd am zăbovit şi-am documentat.

joi, 17 februarie 2011

Ghiocei pentru fete

Nişte floricele la margine de drum, uel, lîngă un bloculeţ


Un copac cu nişte muguri probabil


Două la leu


Copăcel (cred că asta e ori mereu înflorit, ori deja de prin decembrie înflorit)


Clopoţei la noi în grădină


Ghiocei idem


Lalelele (am greşit la dictare la cuvîntul ăsta în clasa întîi!) de la P.

marți, 15 februarie 2011

Valentina

Ieri a fost ziua colegei romance de la serviciu, (nu am caractere romanesti pe laptop, sint in pat, wow) a adus prajituri, m-am repezit la una si am avut surpriza neplacuta sa constat ca era prajitura cu brinza, Käsekuchen, care nu m-a atras niciodata, pentru mine brinza n-are ce cauta in prajituri, numai in placinte (exceptie tiramisu). Anyway, nu mi-a placut, am mincat-o cam in sila, dar biata fata nu are absolut nici o vina ca nu ma atrage pe mine felul asta de praji. Mi-a fost rusine s-o zvirlu... Am mai dres gustul cu o cioco Bounty si cu o bonbo Raffaelo. Dimineata mincasem müsli cu lapte, mai bausem doua ceaiuri inainte de prinz. Ce mai, la o bucata m-a apucat o neliniste prin mate de n-am mai putut sta, eram ok cu munca, am anuntat ca nu mi-e bine si-am plecat acasa.
Nu m-am dus totusi direct acasa, ca aveam la mine un brat de cd-uri si un dvd de la biblio si n-aveam chef sa le duc azi, insemnind sa le plimb inca o zi cu spinarea, plus ca sint in intirziere vaga cu unele dintre ele si sper sa nu ma amendeze. :-)
Am mers pe jos, cu cit mergeam, cu atit mai bine ma simteam, am facut niste poze pe drum, am zabovit o groaza pe traseu, in loc de jumatate de ora, am facut doua ceasuri.
I-am zis f scurt bonjur lui Hale, M. a petrecut noaptea la Gloria, pentru persoanele interesate, comentariul lui Hale a fost ca asta nu inseamna nimic! Parca eu nu stiu ca asta nu inseamna nimic. In plus, au stat treji toata noaptea, Gloria a sunat la munci (are doua) si s-a dat bolnava, M. s-a prezentat pe ogor mai mult mort decit viu.
Am fugit dupa autobuz, am ajuns acasa, am mincat cirnatul cu cartofi (cartofii sint in cirnat), f misto, maninc prea des, l-am parasit pe libanez de cind a aparut cirnataria:-(.

Doar ca planul era sa iesim la restorant, P. si cu mine. Chef nebun nu mai aveam, fiind deja acasa, plus ca sint cam in urma cu somnul. I-am trimis mail lui P., m-am dus pe canapea, am inceput sa ma uit la Waltz with Bashir.
Am adormit o secundica, m-am trezit, am reluat secventele dormite.
Comunicat prin sms cu P. Vine acasa. Ia pui de la rotisor sau comandam de la chinezi? (voia la chinezi de duminica, dar pui se poate doar lunea). Zic pui. Sms nr 2 pui sau chinezi? Eu raspund ok, semnat Ming Li, P. se distreaza teribil.
Acasa primesc in mod surprinzator un buchet foaaaarte fain de lalele (P. nu are idee care-s florile mele preferate), cautam o vaza un sfert de ora, hai sa comandam mincarea. P. ia telefonul si dupa ce raspunde cineva inchide!
Suna din nou. Asculta, imi intinde si mie receptorul, eu racnesc artistic dramatic ca-n filme nuuuuuuu, chinezii sint in concediu pina pe 8 martie!!!
P. se duce dupa pui, mincam, doua episoade Gilmore Girls eu, apoi zzzz nani, P. a rezistat la 4.
Visat niste bulibaseli:-s.
Filmul pe dvd m-a impresionat destul de tare, muzica (uel, soundtrack-ul) mi-a placut la nebunie. Poate mai scriu.
Diseara sintem la concert "Australian Pink Floyd", am inteles ca e o trupa care are drepturile :-) pentru piesele celor de la PF si ar fi cei mai buni live (PF nu prea performind ei, daca nu ma insel).

duminică, 13 februarie 2011

Tolstoievski

Prietena mea de aici, Hale, turcoaică, are o prietenă nemţoaică, Gloria, cu numele de familie D#eutsch, ai cărei bunici bărbaţi erau parcă unul rus şi unul ungur.

Ne-am văzut aseară toate trei, am fost la un restaurant grecesc:-) şi acolo Gloria, întreruptă din cînd în cînd de Hale, mi-a povestit ultimele evenimente ale vieţii ei amoroase.

Un pic de context: Hale lucrează într-un restaurănţel (ca mărime) din octombrie, proprietarii sînt turci, bucătăria e cumva italiană-spaniolă, e deci doar o coincidenţă cu proprietarii turci. Doar că fix uşă-n uşă cu ei este un fast food turcesc, aşa că atunci cînd Hale mi-a spus unde o să lucreze, am fost sigură că da, la turci. Falafel etc.
Şi turcii ăştia sînt mai altfel, unul din patroni e kurd, fratele lui, tot kurd, lucrează în bucătărie. Să-i spunem Mustafa, că n-am fost în stare să-i ţin minte numele. Mai precis M., care are 5 sau 8 clase.

Gloria lucrează aproape de Hale, în fiecare pauză de prînz e acolo. M. a remarcat-o şi i-a dat de înţeles că-i place de ea. M. e în Germania de vreo 7 luni parcă, abia acum face un curs de începători de germană.

Gloria şi M. se duc la discotecă, însoţiţi de Hale, care traduce. Asta-mi aminteşte de un episod din Friends, cînd Phoebe are un rendez-vous cu un flăcău vorbitor de ceva semi rusă care se deplasa numai cu translatorul după el.

Gloria dă repede cărţile pe faţă:
- Tu M., chiar dacă iese ceva cu noi, eu nu mă convertesc, nu port batic, mă căsătoresc numai din dragoste, nu îmi schimb numele la căsătorie şi mănînc carne de porc.
Hale traduce, el dă răspunsuri pertinente neinteresante acum. :-)

Gloria accelerează:
- Şi nici nu mă gîndesc să merg la tine-n sat, că mi-a ajuns şocul cultural cînd am fost la Moscova!
(intuiţi aici că Hale traduce foarte harnică)
M:
-Ai fost la Moscova, dar n-ai fost la Sankt-Petersburg. Aş vrea tare mult să merg cu tine la Sankt-Petersburg, e oraşul meu preferat, despre el scrie mult scriitorul meu preferat, Dostoievski.
(Hale transpiră şi traduce, Gloria cască ochii cît cepele, dar nu cade în capcană.)
-A da? Şi care-i cartea ta preferată?
M.:
-"Suç ve ceza" (am folosit google translate), Hale a dat din umeri, tu Gloria, înţeleg ce zice, dar nu ştiu să-ţi traduc şi încearcă nişte variante...
Gloriei i se aprinde beculeţul:
-Război şi pace!
-Nuuuu, zice M., ăsta e Tolstoi.

Drept pentru* care am rămas cu toatele mute de admiraţie, poate sună răutăcios, dar prejudecăţile există... Azi au rendez-vous la 16. Ţin pumnii. Rendez-vous în 2 de data asta, să vedem.

*****

Poze mici, sorry, neclickabile cred.
O casă cu lumini albastre pe drumul spre greci


Urmele masacrului


Fără cuvinte:-)


Prietenia româno-turcă


La Hale acasă, să mai sorbim un strop de alcool


Sper să ţin minte ce-a zis Vera şi să nu mai folosesc "drept pentru care", cel mult "drept care".