duminică, 11 noiembrie 2012

De ce m-am gîndit la Vera ieri



Doar nu mai vorbisem de mult de căni... :) Astea aici se cheamă Sammlertassen, cum ar veni căni de colecţie. Povestea lor pe scurt e că i-au aparţinut mătuşii lui P. care are 92 de ani, care a căzut în apartamentul ei de cîteva ori şi nu s-a mai putut ridica şi acum stă la o nepoată de-a ei, tot o mătuşă de-a lui P., pînă se eliberează o cameră la soare (!) într-un cămin de bătrîni.
Ieri am fost tot familionul, mai puţin mătuşa de 92 de ani, care e în cărucior cu rotile şi e destul de greu să se deplaseze/să fie deplasată, la locuinţa ei şi am luat chestii, ceea ce n-a fost amuzant, dar trebuia să fie făcut. Am un amestec de sentimente vis-a-vis de treaba asta, dar na. (zise ea cu înţelepciune)

Cam atît. Adică ar fi mai mult, dar de fapt am de pregătit un referat pentru vineri şi, evident, acum mă apucă bloggingul!!! :)

PS M-am gîndit la Vera ieri din cauza acestor căni, că ştiam că îi plac şi ei, poate nu musai exemplarele astea, dar oricum ceşti ! (nu căni, pardon, ceşti, căniţe :-) ). Mătuşa avea vreo mmm 11-12, o altă mătuşă a luat 5 şi le-am împărţit prieteneşte, nu a fost bătălie. Oricum deocamdată nu am unde să le pun. Parcă văd că P. o să le expedieze la subsol după cîteva luni de stat pe masă. Trebuie să ne luăm o vitrină, acum că avem ce arăta... ...

q.e.d.


Mă laud. :> În sfîrşit, avem loooc!
Duminică faină!

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

Un filmuleţ de pe youtube

pe care l-am primit pe mail de curînd şi care mi-a plăcut la mare-mare nebunie este aici. Vă invit foarte cu mare drag să vă uitaţi la el.

Citez din mail:

Pînă vom zbura cu propriile noastre "aripi", e bine şi aşa. Cred că cei din filmuleţ au experimentat stări inimaginabile... cel care încearcă o dată poate deveni repede dependent de aşa ceva.

Şi un zvon, tot din mail:
Nu aţi mai văzut aşa ceva... Se zice că la anul vor fi şi în România... la Mamaia. 

Titlul era:
Omul... în dorinţa sa de A ZBURA!

Voila.
Please please enjoy!

vineri, 9 noiembrie 2012

Dipsy baby

Băi, helou. :-)

Pe cuvînt de pionier că-s bizi şi de aia nu prea mai scriu, nu răspund la comentarii etc.
Am avut o săptămînă plină: în afară de cursuri,
am mers la un concert luni
la o conferinţă marţi
la sinagogă joi :)
şi acum o frecam puţin delicat pe net şi mi-am adus aminte ascultînd nişte şlagăre actuale (alde Rihanna etc.) de o călătorie cu autobuzul petrecută săptămîna trecută. :) (petrecută trecută call me Eminescu baby)

Autobuzul era destuuul de plin şi m-am nimerit într-un grup de copii de şcoala primară (sau cum s-o fi chemînd). Am urmărit cum se înghionteau nişte băieţi, foarte drăguţi de altfel. La un moment dat, cînd li se lungiseră urechile de atîta mers cu autobuzul (ca la 10-15 minute, dar nu cred că-s ei cine ştie ce răbdători), unul dintre ei a dat cumva tonul şi au cîntat toţi în cor un şlagăr care mie nu-mi spunea nimic, că noi mai nou pornim în bucătărie numai radiouri culturale, de uneori mi se par chiar vag sinistre, la cîtă muzică sinfonică bagă. (O, da, asta cu sinistrele a fost din puţul gîndirii!)

Aşadar, băieţii cîntau foarte drăguţ aaaa folou aaaa folou iu dipsi beibiii. Encore une fois şi bis etc. Am întrebat-o pe învăţătoare dacă e Justin Bieber, din păcate nu era la curent. Stăteam aşa şi-i ascultam pe copilaşii ăia şi zîmbeam pierdută. Chestia asta m-a binedispus pe toată ziua.

Ba chiar i-am povestit şi lui P. aspectul şi eu am comentat că uite, ăia micii habar nu au ce aiureli cîntă, auzi la ei, dipsy baby. Eu fiind convinsă că e poetic tipsy baby. :) În altă zi ne-am nimerit împreună în maşină cîîîîînd recunosc refrenul. P. scoate repede super telefonul mega smart care ne-a spus şi cine cîntă şi ce cîntă şi de altfel afişase şi radioul. Buuun.

Acum mi-am adus aminte şi hai să văd ce videoclip o fi avînd piesişoara. Nu m-am uitat cine ştie ce mult, că am căutat versurile pe net.

Uel, ele sînt aşa:
(cer pardon, nu mă pricep la scos formatarea.) Mai jos şi videoclipul, meine Damen und Herren, Lykke Li - I Follow Rivers. E vorba de o domniţă suedeză destul de cunoscută (eu am crezut că e o tanti repăriţă americană cînd i-am văzut pentru prima oară şi întîia dată numele, pardon!!!) (zice wiki), ale cărei piese au fost pe coloane sonore iar cunoscute (nu mie!), alde The Twilight Saga: New Moon, Vampire Diaries, iar un remix a ajuns şi la Cannes:P.

http://www.youtube.com/watch?v=vZYbEL06lEU&pxtry=1

I, I follow, I follow youDeep sea baby, I follow youI, I follow, I follow youDark room honey, I follow you
Cu această ocazie îi doresc La mulţi ani lui P., care împlineşte azi un număr de primăveri! :*