duminică, 26 iunie 2016

Blog turistic (2)

Grea viața de vegetarian în Andaluzia. Ieri în Cadiz, după ce i-am spus chelnerului că nu mănînc nici pește, nici fructe de mare, mi-a adus o salată vegetariană în mijlocul căreia era o moviliță de ton, pe care l-am cules cum am putut cu furculița. Tot au rămas niște firmiturele și sos/zeamă, am mîncat așa, că eram leșinată și mă grăbeam că se închidea la muzeu.
Altundeva am mîncat doar brînză, după ce mi s-a părut ciudățel cum arăta bucătăria și meniurile erau foarte lipicioase.
Am mers la Cadiz cu trenul € 3,40 și m-am întors cu vaporul €2,65. Acum mă aflu în trenul rapid care mă duce în fix două ore la Cordoba, dacă vă uitați pe hartă, vedeți că e o destul de mare distanța față de Puerto de Santa Maria. € 64,40. Mijloacele de transport în comun din Spania mi se par pînă acum excelente. E mult mai generos spațiul dintre scaunul meu și cel din față comparat cu mult lăudatul ICE nemțesc.
Cadiz e încîntător. Străduțe înguste, piețe cu arbori, umbră. Mi-a amintit mult de Malta în ceea ce privește ferestrele și balcoanele. Din foarte multe locuri se vede oceanul. Au un pod superb, dat în folosință abia în 11.2016, Podul Constituției.
Am vizitat întîmplător o biserică; Muzeul Cadiz, cu o selecție impresionantă la capitolul arheologie și artă; turnul Tavira, cel mai înalt?, de unde am văzut orașul de sus și unde am făcut cunoștință cu camera obscura.
Pînă acum lumea e foarte relaxată și nu mi s-a părut că interesează pe cineva papornița mea.
Cred că abia azi dimineață am văzut trei asiatici și mi s-a părut o singură dată că aud vorbindu-se românește. În Bad Homburg în schimb am fost foarte surprinsă să aud din ce în ce mai mult românește în ultimele luni.
Cam atît acum, că văd că mi se descărca destul de repede telefonul. Hasta luego! :)

joi, 23 iunie 2016

Jurnal de vacanță semi telegrafic (1)

Nopți dinaintea marilor plecări (Cireșarii) -  nu am putut dormi absolut deloc.
Îl înțeleg pe beranger mezcal meringues meursaut din Străinul lui Camus că a luat-o razna de la atîta soare. Brutal. Cu tot cu ochelari de soare și geamuri fumurii la mașina de transfer, îmi doresc încă un rînd de ochelari de soare, mai închiși la culoare.
Italo-spaniola mea mai funcționează.
Am văzut vaci ciugulind ceva verdeață, IKEA și Lidl.
Hotelul e excepțional în ceea ce privește decorațiunile sau cum s-o fi chemînd, într-o fostă mănăstire. Prima mea camera a fost modestă totuși, așa că am rugat să îmi dea alta și acum aștept.
La recepție sînt niște cr

***
Acum din noua cameră, cu vedere spre o străduță obscură, mult mai faină ca cea dinainte cu o vedere tristă tare. 
Crini care miros îmbătător care crecă m-am îmbătat că am ieșit din hotel la aer unde mirosea a gaze de eșapament, noroc că între timp am primit camera. 

Am văzut o ladă de zestre uriașă cu cărți lăsate de turiști și ghici cine are ghid turistic chiar auf doici? 

Cam atît. Sînt în Puerto de Santa Maria, Andaluzia.