Dacă tot am prins o zi cu soare şi era lumină multă în cameră, am făcut nişte plecăciuni modelului meu preferat (so far), care a fost de acord să pozeze.
Parte din splendida :> noastră decoraţie de Crăciun.
În afară de globul ăla discocare e mai de Doamne-ajută aşa ca mărime, restul sînt de-a dreptul minimalistice, fapt care-mi creeeează nişte multe surprize prin casă, cînd mai dau de cîte-un miniMoşCrăciunsmth.
detalii
o bişică, două pisici :>
avem brad!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :D (priviţi cu încredere în stînga imaginii :> :D)
ah, pare cam încărcat peretele? noroc că NU am terminat :))
mă mai laşi oleacă????
iaca şi în hol era vag lumină naturelă.
imagine de ansamblu asupra dezastrului (unde se vede clar bradul gigantic). sticla aia de bere e acolo de la sfîrşitul lumii! :-)
N-am mai scris, daaaar m-am gîndit la cititorii mei (oau, sînt o scriitoare) şi mi-am dorit să scriu ceva de sărbători, da' n-ai cu cine, băi, n-ai cu cine (asta e fraza mea preferată cînd sînt în .ro, dar aici n-ai cu cine, băi, n-ai cu cine, de bietu' P. a început să zică şi el aşa în barbă expresia respectivă, da' nu prea o nimereşte, şi tradusă în germană n-are aptsolut niciun sens şi crecă am mai scris despre asta pe aici, dar nu mai ştiu cu precizie). Buon, deci sper că aţi petrecut minunat şi aţi şi intrat în 2013 cu dreptu' şi-o s-o ţineţi tot aşa!
La mulţi ani!!! :*
***
La cererea telespectatorilor, ce-am făcut de revelion, că "cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii" ştie toată lumea şi mulţumesc pe această cale mulţimii de mailuri de congratulare, care m-au flatat teribilistiq. Ăghen, :***!!!
Aşadar:
o fostă colegă de serviciu, cehoaică, măritată cu un spaniol, Pablo, s-a gîndit să organizeze o mică petrecere, la sora ei. Fosta colegă, să-i spunem mmm Dana, locuieşte în Frankfurt, sora, să-i spunem Paula*, locuieşte la noi în tîrguşor.
Invitaţi am fost noi, o pereche de polonezi, să le spunem Wanda (tot fostă colegă) şi Wladimir, plus un june croat, Kazimir, care-o curtează pe Paula.
Noi, o româncă şi-un neamţ, ne-am prezentat cu-o navetă de bere, două şampanii şi o saladă "în staturi" făcută, se-nţelege, de P.
Start: 20:30, am ajuns ultimii, a trebuit să schimb nisipul pisicii cacadou de anu nou, plus că ne-am întors să luăm salada care rămăsese în frigi.
Mi-a plăcut apartamentul Paulei, ne-am apucat de glumeţii cu Wanda, hlizeli, alcool, mîncare şi surpriza care a fost că fiecare pereche a adus de acasă, împachetat cacadou ceva de care voia să se dexcotorosească. Trebuia să nu fie stricat, defect sau nu mai ştiu cum. A fost foarte simpatic cum am împărţit chestiunile, că fiecare ştia ce e în pachetul lui adus de acasă, dar nu ştia pe ce va pune mîna. Ne-am ales cu o lumînare, un suport de lumînare şi un cd bucătăresc, care sincer nu-mi plac deloc deloc. Dar au fost şi chestii foarte mişto, deci chestie de noroc.
Apoi polonezii au scos un joc care se cheamă Activity şi pe care l-am jucat cu succes major în 2012, iar în 2013 am ieşit pe locu' 2. Din păcate eu am ajutat echipa mea să nu cîştige, pentru că nu m-am prins căcuvintele pe care le interpretam eu (prin cuvinte/pantomimă/desen) au alt sens. Uel, păcatele mele, m-am cam ofticat de cunoştinţele mele de germană. Care sînt grozave, dar m-au ajutat să pieeeerd.
Iaca jocu'.
Au fost nişte momente mai ales la polonezi la care am rîs cu lacrimi. Ideea era că trăgeai un cartonaş şi pe el era un cuvînt la care coechipierul tău trebuia să ajungă după ce-l ghidai tu prin, în funcţie de pătrăţelul pe care te aflai cu pionul pe tablă, explicaţii verbale :P sau pantomimă sau trebuia să desenezi.
Iar cuplul ceho-spaniol a avut nişte momente spectaculoase: el a desenat cuvîntul căciulă din blană de urs şi ea l-a ghicit, s-avem pardon, trebuie să comunici la un anumit nivel ca să poţi face astfel de performanţe!
Se înţelege că trebuia să ne încadrăm şi în timp!
A fost super amuzant! După aia, în 2013, am mai jucat domino (nu am mai jucat niciodată) şi o chestie care se cheamă Mikado, pe care-l ştiam din .ro, dar nu-mi mai amintesc de nicio culoare cum se chema la noi, e jocul ăla cu nişte beţişoare subţiri şi lunguţe de plastic, colorate diferit, pe care le zvîrli pe masă şi trebuie să le iei de acolo unul cîte unul fără să le mişti pe celelalte. Am doar maroco în cap, care ştiu sigur că e un joc de cărţi. Pliz help!
Pe la 23:45 am ieşit în tîrg, Paula stă în centru şi credeam c-o să merem pe pod, aşa cum ştie deja tuată lumea, să ne uităm la artificuri în zare. Uel, am fost în parc, tot central şi am băut şampanie (oatevă, ceva spumant) şi ne-au bubuit urechile şi chiar sincer nu mai ştiam în ce parte să ne uităm la artificiuri. Aş zice că poloneza a tras cam tare de căciula mea şi a rupt-o în trei locuri sau poate au fost nişte alţi factori sau molii, dar e cusubilă şi oricum am prevăzut un incident, drept pentru* care nu mi-am luat căciula preferată, ole!
Crecă cam atît a fost, după miezu' nopţei m-a luat o durere de scăfîrlică clasa una, căci am amestecat radler (bere cu suc!) cu chestia spumantă şi iară radler, ceea ce greieraşu' meu a considerat cam mult. Mi-am cam pierdut antrenamentul! M-am culcat pe la un 4 şi am mîngîiat pisicacam din doo în doo ore, pînă spre prînz.
Vă urez deci Un An Nou Magnificente! :)
Iuhuuuu!
*fanistori: (dacă aţi ajuns pînă aici): surorile cehoaice au fost măritate cu doi fraţi spanioli. Mai precis un mariaj s-a desfăcut, celălalt e bine mersi. Cînd i-am pove asta lui P. şi i-am zis şi numele: deci avem: Dana + Paula măritate cu Dan şi Pablo, a zis P. Mă rog, invers, Dana cu Pablo şi Paula cu uel Hoze! Dar a fost simpatic, haha. :)) Io sper că măcar Suzi mă înţelege!!!
Vera sez: therz nou "drept pentru care", adică derz "drept care". no bun!
Am nimerit într-o drogherie sîmbătă cu o fostă colegă şi la casă dădeau gratuit punguţe Whiskas. Am luat eu două, fata cealaltă două, mi le-a dat mie, le-am adus acasă pisicii şi le-a devorat like there's no tomorrow.
Culmea e că după ce-am desfăcut o punguţă mi-am zis a, n-o să aibă succes, că-s un fel de pateu foarte cremos, fără sos. Or E Micuţa Miţimiţ mănîncă următoarele feluri de mîncare:
-hrană umedă în gelatină - linge gelatina şi lasă carnea
-hrană umedă în sos - linge sosul şi mai mănîncă şi nişte carne
-hrană uscată "crănţănele" - de obicei ca protest că mîncarea umedă e deja de un ceas-două în castronel şi nu mai e proaspătă - moment în care intervin eu şi i-o răscolesc cu o linguriţă şi-i susur delicat hai uite ce mult sosuleeeeţ aaaai şi ea mănîncă, da' vag în silă...
Na, m-am dus azi iar la drogheria aia, nu mai aveau gratuite, am cumpărat o punguţă, sînt scumpuţe, a halit-o într-o secundă, i-am explicat foarte clar că nu mai am de aia, i-am dat clasica "cu sosuleţ", nu doreşte. Cred că va zgrepţăna cu mare drag la o bucată de noapte la uşa noastră, fapt care mă va face să-mi doresc s-o trimit la zăpadă (la noi chiar a nins).
Această poveste fascinantă despre dieta ei, ca să vă prezint cele mai drăguţe poze cu ea ever, părerea mea. Cînd mă uit la ele, uite-aşa mă lumineeeez! :-)
Ce drăguţă este pisica mea!!
LE Azi-noapte m-a trezit la 2, la 3 şi la 4, cînd am dat-o afară forţat şi acum nu s-a prezentat la apel şi-s roasă de remuşcăăăări, e o vreme să nu dai un cîine afarăăăăă. Alei ce-am făcuuuut! :-)
Mandarine într-un vas din Barcelona, pe care chiar nu-l folosim. Păcat.
În spatele meu acum. O mare dezordine şi numărul cărţilor (necitite) creşte. În stînga ultima vedere de la A., Simons Katze făcută cadou de P. crezînd că mă plictisesc în trenul care mă duce spre Frankfurt. <3
Am redescoperit legumele (da, brînza e o legumă în acest caz). Evident, totul opera lui P.
Două căni surori, tare cred că a mai fost vorba de aşa ceva pe blogul ăsta, cea albastră e luată în iunie din Görlitz, cea galbenă a fost acţiunea Glühwein-ului de aseară, am fost la piaţa de Crăciun şi am fost aşa de încîntată că magazinul ceramic are stand acolo, încît nu m-am putut abţine!!! :-) Acuş beau ceai. Aici e un magazin unde se găsesc astfel de produse. Bunzlauer Keramik!!!
Azi-noapte a nins. Apoi s-a topit. Prima oară a nins la sfîrşitul lui octombrie...
