După ani și ani, în patrie

Am aterizat aseară în București. Cînd încă nu primisem dezlegare la vorbit la telefon, o duamnă, că alfel nu po să-i spun, a sunat pe cineva, era aproape miezul nopții, și i-a spus cinevaului ești redus mintal?! de mai multe ori. Pentru asta și eu aș fi dat telefon, rilii. Plus că nuj dacă am mai auzit expresia, la noi se zice ej cu capu.

Radioul în România e meserie, magic FM crecă. Numai aici poți asculta Laura Pausini like it's 1995. Pe bune, m-am simțit foarte jovenă. Taxiul a mers la ora aia ca vîntul și ca gîndu, plus foarte ieftin. Recomand.

Am cazare :d în cel mai fain apartament ever. Prietenii știu de ce. :d

4 ore de somn mhhh.

Spre metrou am reperat un magazin Vitalite Shopping, am citit Vitalie Shoplifting.

20 lei 10 călătorii cu metroul. Haha. În țara civilizată în care locuiesc eu, ca să ajung o singură dată la Universitate plătesc cam la fel.

La Copac ciorbă de cartofi, spanac cu ochi și salată de fructe. Norocul meu: cu tot cu o coajă de nucă, ole!

La Gara de Nord crezi că toate călătoriile sînt gratuite, la ce moarte de om era la cele 6 cozi. Nu mai erau bilete la primul tren spre Pitești, cine ar fi crezut. Nu gazda mea de la Pitești, care m-a avertizat că poate vor fi una-două persoane la rînd. Ahlei.

Am luat bilet la trenul de mai tîrziu, de unde raportez cu drag, asta după ce am mai îngurgitat mămăligă cu brînză și smîntînă, mămăliga nu se vedea :o, ziceai că era "surpriză albă", dar bun-bun, și saladă vegetariană cam de la pungă, da măslinele puteau pune viața cuiva în primejdie, dacă le foloseai ca proiectile. Doresc să îi mulțumesc Emei că și-a sacrificat ore din viață că să stea cu mine (și să nu îmi arate Carusel în Centrul vechi), dar papornitsele erau grele, maiche.

Bine, pa!