Prima zi/după-amiază/seară la Roma (post lung din trecut!)

Avertisment: postul ăsta începe cu o poză de nota 25, care pe noi ne-a amuzat teribil, după ce mi-au trecut mie fiorii de uite la mine cum arăăăt!

Vă mai amintiţi din postul precedent ce minunată eram aşteptînd "metroul" la noi în sat să ne ducă la aeroport? Şi vezi mai jos cum m-am prezentat în autocarul cu care am mers de la aeroportul Fiumicino pînă la gara Termini la Roma. Coafura rezistă, faţa: made în Vrăjitoarea!

Motivul a fost că eu personal n-am vrut să mergem cu trenul Leonardo (?) în oraş, că mi s-a părut prea scump şi am propus autobuzul, care, evident, nu ştiam cum circulă etc. La primul ghişeu scria "plecarea în 5 minute", am tremurat că pleacă fără noi, am luat chiar dus-întors, că era mai ieftin (firma TerraVision, nu recomand). La peron, surpriză: o mare de oameni, două tanti care vindeau bilete chiar acolo şi fumau şi se uitau în altă parte dacă dădeai impresia că vrei să pui o întrebare, zero autobuz.

A venit unul (da' după mult mai mult de 5 minute), lumea a început să bage valizoaiele şi să se calce în picioare la intrare. O plăcere! Noroc că era tip autocar mare şi cred că am încăput toţi, da' P. apucase să-mi facă teorie că mă uit în traistăăăă :D şi că prefer să dau mai puţini bani, da' să pierd mai mult timp. Rezultă mutra de mai jos, cînd tot el îmi spunea uite că s-a rezolvat!!

Deci virgulă sînt cel puţin praisles!!!

Următoarele trei poze făcute din autobuz

Prima biserică zărită, clar Bazilica Sfîntul Petru! (nu e şi ştiam de atunci, da' ne agitam şi răcneam în autobuz, doar-doar ne-or zice alţi turişti băi da' proşti mai sînteţi. nimic. :( )

Procedînd ca mai sus, iată Colosseumul! :D

Primele portocale!!!

Nu ştiu ce reprezintă poza de mai jos.

Villa Borghese

Parcul Villei Borghese - ne-a amintit de Retiro din Madrid. Ah, Madriiid! <3

Fontana della Barcaccia în "Piaţa Spania"

Spanish Steps văzute din vale (nu prea le am cu traducerile în româneşte, Treptele spaniole??)

Şi văzute de sus.

Noi mărturisim că am fost cam ţărani şi nu am fost impresionaţi major de Spanish Steps. :( Poate data viitoare o să ne placă mai mult. :)

Impresii:

După mulţii biscuiţi din avion, eu una eram leşinată de foame cînd am ieşit pe la 18 din hotel (noi am avut cameră din aia cu pereţii roşii/portocalii/maro, miştocuţă) să luăm pulsul oraşului, iar la ora aia mai toate restourile erau închise. Dramă mare! Noroc de un magazinaş care avea pizza la felie, unde vînzătorul era foarte vorbăreţ şi am ajuns să ne-o prezinte şi pe colaboratoarea lui din Bacău! :-) Am băgat şi-o bere, că na, concediu! A venit şi-un cetăţean african să ne ceară bani în engleză şi noi n-am vrut să-i dăm şi el s-a supărat, că nu fură!

A, eram cu aparatul de fotografiat mic după noi, pentru că lumeeeea (a se înţelege o colegă de la serviciu şi ce-am citit pe net şi în ghidul despre Napoli (ştiu, Napoli!)) ne-a pus în temă că se fură, domle, la greu.

Am făcut monetarul şi am rezultă că am făcut 2937 de poze în 12 zile de pribegie, la patru mîini şi două aparate. Tre' să fie un juriu foarte nujcum, să nu ne dea măcar un loc pe podium cu performanţa asta, este?!?!?! (Evident, sînt şi o groază de rateuri, da' şi alea sînt ale noastre!)

Prima seară la Roma a continuat cu:

-dezamăgirea unei fîntîni în renovare (acolo ne-a luat un alt cerşetor în primire şi tot acolo i-am explicat unui pastor american că Fontana di Trevi e închisă, uitîndu-mă eu aiurea pe hartă, cînd de fapt era vorba de Fontana del Tritone)

-intersecţia celor patru fîntîni, care sînt foarte frumoase, din păcate locul era foarte circulat (de maşini), aşa că a trebuit să dispărem repede din peisaj

-cina la un restaurant în apropierea hotelului, unde am cam zgribulit, că am stat în cort, mîncarea a fost ok cred, dar atunci am făcut cunoştinţă cu 3 euro pîinea. L-am chemat pe chelner care s-a hlizit şi a zis că e o taxă pentru masă!, un fel de rezervare. Buon, am zis eu şi m-am pregătit să bag în straiţă cele x felii de pîine şi grisinele, care P. iar mi-a bătut obrazul, aşa că am luat doar grisinele, pentru că erau împachetate.

Doresc să precizez că le plătisem, dar nu le comandasem, nici nu le mîncasem. Şi da, m-am simţit jecmănită.

Vă dorim noapte bună!