Da, da, am vrut să trîntesc un titlu dintr-o poemă de Ogoga!, dar m-am răzgîndit, căci la o mică guglăire, mi-a venit o căruţă de rezultate printre care Zeldea Clodreanu (îhî) şi deci nu, lăsaţi.
Mi-am scobit blogul (chiar că era să scriu bîrlogul) să văd dac-am mai scris asta. Io recolectez căci da, da' poate era prin memoriile mele prin străini (la vremea aia, la Suzii ai ghes). Sau doar am visat.
Aşa. Deci :ppp, anu' trecut, în sept-oct cînd mişunam pe la universitate să mai aflu de una şi de alta, erau nişte zile de orientare oficiale şi în ultima zi, în ultimele douăzeci de minute, apare o gagică foarte întîrziată, pe care la final o abordez cu clasicul vorbeşti româneşte, la care ea rămîne destul de perplecsă, acu nuj cum să zic, arăta oleacă a româncuţă, da' nu ştiu să definesc, plus căci nu prea mai ştiu acuma cum arăta, fincă n-am mai văzut-o de atunci.
Bine, mă şi uitasem pe foaia de prezenţă s-o văd cum s-a semnat, da' alceva o trădase: sticla de Borsec!
Pînă şi P. ştie şi recunoaşte şi îndrăgeşte scumpa sticlă de Borsec - de obicei aşa se transportă palinca de la România.
Gata, hai cu-nvăţatu', că 'nainte mult mai este! :-s
Hihi, fata era cu pălinca după ea.
ReplyDeleteDacă avea sticlă de Borsec, nu mi se pare că era cazul să fie perplecsă.
da, trăgea vîrtos la măsea. :P
ReplyDeleteda' am întrebat-o pe hol, cînd Borsecu' erea dejea în straiţă. :> avantaj Şerloc!
atât vă spun: am o sticlă Borsec cu țuică, în cămară! La mutare au lăsat-o oamenii pe masă (chit că nu vorbeau românește), iar eu le-am zis: aia intră la băuturi, pardon! Știu, cine știe ce amestecuri s-au creat între alcohol și plastic, dar de fapt la noi nu bea nimeni țuică! Poate o frecție, la iarnă!
ReplyDeletehaha, Monica, ce mişto ar fi să dezinfectezi clanţele cu ţuică! :D
Delete