Căselu' - ziua 2 acasă (post parţial greţos, dar pozitiv, sper eu!)

Bună seara!
Căselu' a băut apă de patru ori (am văzut-o eu) şi a lins un pic de Whiskas. Am fost la stăpîna ei veterinară, a vomat pe drum... acolo a primit o injecţie cu vitamine, care să-i mai îmbunătăţească pofta de mîncare.

Mai jos ziua de azi în detaliu, pentru cine chiar interesează. Notez chiar şi doar pentru mine, că e important să urmărim ce progrese face.

Urmează detalii poate uel mai greţoşele! Citiţi mai departe pe barba voastră!

**********

M-am trezit la o bucată de noapte crezînd că e dimineaţă. Era ora 3. Căselu' zgrepţăna la uşa ei cu mare interes, am "eliberat"-o, i-am oferit apă proaspătă, a băut cu mare drag. Pînă am studiat eu situaţia de pe front (avusese un scăunel moale) şi am şters ce se nimerise pe lîngă, Căselu' era deja pe plapuma mea.
Am luat în considerare schimbarea cerşafurilor la trezire şi m-am culcat şi eu, pe diagonală. Căselu' a fost foarte cuminte, a tors potrivit ca intensitate, a dormit. P. şi cu mine mai mult ca iepurii, ne şi culcasem după 12, P. s-a trezit puţin înainte de 6.
Fetele :> au mai rămas în pat pînă s-a făcut ora de medicamente. Iar cu chiu, cu vai, şi, ca noutate, cu Căselu' împotrivindu-se cu gheruţele. Înainte stătea cam ca o cîrpă, de nici nu prea ştiam de unde s-o apuc s-o ridic.
M-am dezinfectat, am mai încercat un astronaut, dat cu degetul, mult lins pe mustăţi pentru mai nimic.

Pe la prînz o nouă tentativă de astronaut, tot cam fără succes, a mai băut apă, iuhu, şi a stat la noi în pat. Treceam foarte pîş-pîş prin hol, de obicei era trează. Dar a şi dormit.

Azi cam trebuia să mergem la control. Stăpînă-sa a spus că nu poate înainte de 16, ne sună ea după 17:30. Noi la 16 i-am dat antibioticul, nişte astronauţi mai serioşi, dar tot slăbuţ per total. P. a cumpărat lapte pentru pisici şi nişte pliculeţe de la Whiskas, am zis că încerc orice. Căselu' a mai băut un pic de apă.

Ba chiar şi-a făcut curaj şi a lins puţin Whiskasul, chestie care m-a bucurat peste măsură. Şi apoi tura 4 de apă. De fiecare dată îi dau apă proaspătă.

Ne-a sunat veterinara, am avut eu o idee: ia să tragem maşina pînă-n poartă şi să mergem cu maşina, că poate ea de fapt vomită de la tangaj :-) cînd o plimbăm în coşul uriaş. Am observat eu că pe drum spre clinică şi de la clinică înapoi nu a vomat. A vomat înainte de-a ajunge la maşină.
Uel, în seara asta a vomat iar, în maşină. Mi-a fost super ciudă, dar na. Nu ştiu ce s-a ales din antibiotic, nu se vedea, era cam la vreo două ore de cînd îl luase.

La veterinară a apucat-o şi o mică diaree, se mai întîmplă, problema a fost că era în coş, deci s-a cam mîzgălit. Şi dacă n-aţi fost pe fază, Căselu' are o căruţă de blăniţă.

Veterinara nu ne-a speriat, i-a făcut vitamine şi ne-a dat şi ea un soi de hrană şi nu ştiu ce vitamine "de mîncat" care au mare succes la sora lui Căselu'.

Am stat destul de mult la poveşti, i-am spus că respiră ciudăţel, avusesem eu o mică spaimă că poate are nasul înfundat şi de asta fosăie uneori foarte tare şi poate nu simte mirosul mîncării. Oricum între timp se împrietenise cu Whiskasul, iar stăpînă-sa a spus că la cît de liniştit respiră acolo în coş, nu crede că are nimic înfundat.

Ne-am întors acasă, pe jos. :) A trecut o maşină de salvare, Căselu' n-a scos niciun sunet.

În camera ei am scos-o din coş, am închis uşa şi am lăsat-o să se liniştească. Aproape o oră, după care întîi am ţinut-o (a stat foarte cuminte) şi P. a încercat să-i cureţe coada stufoasă de uel caca. N-a avut un succes răsunător, oricum cred că vor mai urma episoade de astea pînă începe să mănînce normal. Apoi morfina (ultima tură) şi la noapte iar antibiotic.

Poate şi mănîncă între timp ceva...

Mîine dimineaţă P. pleacă într-o delegaţie de o zi, în loc de ora 8 o să-i dăm ce mai e de dat pe la 6:20. Şi apoi normal, la 16. Cam atît. Mulţumesc de răbdare celor care v-aţi încumetat pînă aici! Şi mulţumesc tuturor pentru comentarii şi pozitiv vaibz!!! (O să răspund acum la comentariile de la postul precedent.)