Monday, January 6, 2014

Blog culinar (LOL)

La mulţi ani!
Titlul e amuzant, daaaar am făcut azi ceva de mîncare. Eram leşinată de foame şi m-am uitat ieri la două emisiuni culinare (!) cît l-am aşteptat pe P. să apară acasă şi s-a întîmplat să mă inspire!!! (Erau una din Sardinia şi una din Andaluzia, din alea în colaborare arte cu ZDF, foarte faine de altfel, nu le-am găsit pe net, că prima era din 2000 şi a doua din 2001. Uel.)
Şi-am pornit eu cu ideea să mă inspir din una din reţetele alea şi anume, să încep prin a prăji nişte usturoi cu nişte midgale în ulei în tigaie.

Am cumpărat:
*migdale dulci (usturoi ştiam sigur că avem)
*ţuchini bio 3 mai subţirei (aşa sînt împachetaţi, n-am fost atentă cît cîntăresc) (!) (îmi place mult leguma asta şi a fost pe lista mea nescrisă)
*roşii Cherry 250 g bio
*brînză Maasdamer că şi asta-mi place şi bucata aia părea a fi la nu ştiu ce ofertă
*un borcan de inimi de anghinare (!), habar n-am cum se cheamă, da' borcanul era ca aici, în ulei
*un borcan de măsline verzi cu sîmbure, mi-au adus aminte de-o salată cu măsline din Napoli, în care măslinele aveau cu totul alt gust

Am mai luat două avocado (?), o rodie (vai cît am căutat pe google să aflu cum se cheamă chestia! noroc de iudaism, că poruncile şi interdicţiile cică îs cîte seminţe are rodia, bun), nişte mandarine cu frunze şi nişte mandarine bio. Ţigări şi pîine. (M-am reapucat de fumat, pentru cine n-a aflat.)

Acasă mi-am pus nişte cafea, am băut o gură de apă, am spălat tigaia şi am purces la acţiune. I-am scris lui P. pe WhatsApp sau aşa ceva că fac de mîncare (am şi telefon deştept de puţin timp) şi el mi-a răspuns cu emoticoane: o faţă galbenă şi o maşină de salvare. L-am ameninţat cu divorţul, mi-am pus şorţul imaginar, mi-am suflecat mînecile şi la treabă!

Am curăţat un căsel (sic!) de usturoi, avem usturoi bio şi mi-a zis mie o gospodină ;) că e iute în draci, am tăiat 3/4 feliuţe, am încălzit tigaia, am aruncat acolo feliuţele, plus 10 migdale şi am desfăcut borcanul de anghinare, din care am pus cîteva linguri de ulei.

Cum nu m-am mişcat cine ştie ce repede cu restul şi cum usturoiul şi migdalele n-au avut nevoie de cine ştie ce mult timp, am fost silită de împrejurări să fiu spontană, aşa că next step a fost să golesc borcanul de aghinare cu tot uleiul în tigaie. Şi am avut linişte. Focul a fost puternic doar la început, apoi l-am dat la mijlociu spre mic.

Am spălat şi tăiat ţuchinii şi i-am turnat în tigaie. Am amestecat. De fapt am cam lucrat în etape de două minute. Mai trebuie să precizez că fac mîncare o dată la doi ani, de aia dexteritatea mea lasă de dorit. Două minute înseamnă că puneam alarma de la cuptor la două minute şi mai amestecam, mai dădeam mai tare sau mai încet focul (electric) etc.

Au urmat roşiile. Spălate toate, tăiate în două, tăiate cotoarele sau cum se cheamă chestiuţa aia verde. Şi pe astea le-am pus în trei reprize, puteţi face din reţeta asta o enigmă matematică gen "în cîte minute a tăiat Vio 250 g de roşii?" :P

Ce n-am cumpărat, da' aveam în casă şi n-am vrut să zvîrlu, erau nişte cartofi prăjiţi, făcuţi de P. ieri în cuptor. I-am tăiat mărunţel dar nu minuscul (!) şi le-am dat drumul în tigaie. Tot cam în 3 reprize, n-am idee ce cantitate am avut, nici prea mult, nici prea puţin, dar destul cît să nu-mi vină să arunc. Erau destul de săraţi.

Am vărsat apa de la măsline (nu ştiu dacă a fost o treabă bună, da' aşa m-am gîndit), le-am spălat (!) şi mmm ce bune au fost! I-am salvat lui P. cîteva, am ronţăit şi eu şi cam jumătate le-am desfăcut de pe sîmbure uel cu mîna. Şi le-am pus aşa în tigaie.

Am tăiat un avocado în două (luasem din nu ştiu ce specie care cică e gata coaptă), l-am tăiat pe lungime în 4 şi nu mai ştiu în cîte iar, dar nu bucăţi microscopice, şi drum bun în tigaie. La fiecare operaţiune am amestecat.

Mai aveam un rest de usturoi, cu trei migdale şi cîţiva sîmburi de rodie, i-am trîntit în mojar (?), m-am agitat bine acolo şi a ieşit o pastă delicioasă (!) dar cam seacă, adică nu era nici pulbere, nici nu curgea. Cu chiu cu vai am scos conţinutul şi l-am poftit în tigaie, cît de bine s-a amestecat nu am idee.

Abia atunci am pus nişte sare (eram sigură că anghinarea şi măslinele au sare, plus cartofii prăjiţi) şi piper şi cred că asta a fost tot, nu-mi amintesc altceva.
Din păcate P. era în metrou şi eu repet moartă de foame, aşa că am mîncat solo, cu brînza de care am zis mai sus rasă delicat pe porţia mea nr. 1.
A fost foarte bun, parol. I-am dat şi vecinului de deasupra, a mîncat şi P. puţin (era sătul cică, dar a mîncat o porţioară şi a avut doar cuvinte de laudă!), am mai mîncat şi porţia nr. 2 şi a mai rămas puţintel pe mîine. Mă cam săturasem de la prima, dar am făcut mica greşeală să sar peste două mese azi, aşa că am recuperat. A doua oară mi s-a părut mai bun ca prima oară, s-au mai amestecat gusturile.

Vă dorim poftă bună!

http://instagram.com/p/i0izgsFlf0/




Dacă nu e clar, mă dau şi pe instagram, poftiţi şi mă urmăriţi! :-)

16 comments:

  1. Vai, ce complicat! Eşti o mare bucătăreasă!

    ReplyDelete
    Replies
    1. wow, adica ai desamburat tu maslinele?? sau am citit eu in dunga? ca-s in airport de la 6 dimineata, oh joy! deci, sa revin: aia cu maslinele te transforma in eroina mea culinara! am zis!

      Delete
    2. Aici simt nevoia să precizez că nu eu, ci Vio. Să nu se-nțeleagă greșit și să-nceapă lumea să aibă pretenții de la mine. :D

      Delete
    3. LP,
      pe parola mea că eşti eronată, nu fu nimica conplicat! :O Alfel nu mişcam eu nimica! :O

      Delete
    4. Hapsi,
      da' ce-i aşa conplicat de scos măsline dube sînbure?! Mai ales aşa elegant cum am făcut-o eu, cu degetuţele? :) Şi apoi am ros sîmburele, să nu se piardă nimic. :) Măslinele erau moi şi verzi la culoare, poate trebuia să precizez asta. Adică nu mi-am stricat manichiura inexistentă. Şi nici n-a fost o cantitate spectaculoasă.

      Delete
    5. LP,
      n-am înţeles comentu tău cu nr. 2. :D

      Delete
    6. hahah, LP! nu esti in pericol, relahar :)))))

      Delete
  2. Vreau și eu șorț imaginar! Nu-mi plac măslinele gătite, oare de ce? O carență?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Monica,
      vrei să-ţi zic de unde-l am? :D
      Nici mie în mod deosebit, da' le-am pus tîrziu în tigaie, deci nu le consider cine ştie ce gătite. Plus că mi s-a părut de mare angajament confuzatoriu să am două ingrediente cam de aceeaşi culoare (avocado şi măslinele).
      Ai carenţe?

      Delete
    2. Nu ma știu cu carențe, dar măslinele gătite nu-mi plac. și nici caperele (fără să știu dacă-s gătite sau nu), nici sosurile de roșii. Dar tu mă întrebai de carențe. Dacă le am sper să le compensez cu suc de rodie: zilele trecute am privit mai multe tutoriale online despre cum să îl fac. Voi murdări toată casa. Mai rămâne să-mi aterizeze unul pe balcon, pentru că n-am găsit, ultima oară când m-am uitat, la aprozar.

      Delete
    3. Nici mie nici caperele, nici sosurile de roşii! Deşi cum făcea tanti aia în Sardinia ceva sos de roşii chiar mi s-a părut iami!
      La noi era anunţ la alimentară că rodia e fructul lunii ianuarie. Şi după ce m-am muncit să scot 5 sîmburi din ea, mi-a zis P. cum a văzut el la GeimiiOlivă că se face: tai rodia în două şi o bocăneşti cu lingura pe coajă şi sîmburii sar. Am făcut aşa azi dimineaţă şi merge ţuţ.

      Delete
    4. Daca tai in 4 mere si mai bine ;) Omaga, sa stii ca a parut complicat, sa mai faci si altele si sa scrii despre, ca prea m-am amuzat!

      Delete
    5. adică aventurile mele la cuada cratiţei ţi se pare faaaniii?! poate vin şi te caftesc, cît eşti tu de mare.
      şi cum adica pare conplicat, tuoh? să pui un borcan de anghinare în ulei cu totu în tigaie şi pe lîngă asta usturoi, migdale, ţuchini, roşii, cartofi prăjiţi, măsline şi avocado ţi se pare de olimpiadă? pi io cînd mă gîndesc că unii oameni frămîntă chestii, deja vorbim limbi cu totu şi cu totu străine.
      ia să faci reţeta, să-m zci dacă o fo greu. :P

      Delete
    6. OK, reteta in sine nu e complicata, te-ai complicat tu in explicatii :P Cand se mai incalzeste, ne ne putem plimbari, poti sa vii sa ma bati :P

      Delete
  3. si mie mi se pare tare complicat. Eu sunt pers. care face ciorba cu legumele intregi, si apoi fierte, le toc repede pe fund, 10 lovituri de cutit si sunt bucatele. Si torn in apoi in ciorba :)))) ( adica vreau sa zic ca nu sunt lenesa, doar comoda) - iar tu, tu te pui sa cureti maslina dupa maslina de pe sambure? Eu fac asta numai cu maslina in gura.
    A.
    Si uite asa mi-ai dat idee. Le iau in gura, scot samburele, si ce pot sa ma abtin sa mestec, pun in mancare :D

    ReplyDelete
    Replies
    1. Arakelian,
      cel mai probabil uel nu ştiu eu să mă exprim în materii bucătăristice, da' pe bune că a fost super easy. Iar eu chiar sînt la furat la gătit. Deci dacă mie mi s-a părut uşor, clar e! :D
      Iar măslinele alea erau super moi, nu a fost nici o filosofie să le dau jos de pe sîmbure. Sau mă rog, să le scot sîmburele. Şi erau şi măricele şi nu cine ştie ce multe. :)

      Delete