maria dragut: pune in paranteze or ceva, ca altfel nu se intelege nimic, mie mi-o luat al doilea paragraf sa inteleg ca E micutza mitzimitz e numele ei intreg
E Micuţa Miţimiţ agreează* un motănel şi urăşte cu patimă pe altul. Pe "Amorezul" îl lasă să mănînce lîngă ea, ba chiar la începuturile relaţiei noastre (a ei cu noi), cînd era ea vag curajoasă, dacă apărea el, ea intra în casă şi ne distrăgea atenţia, ca să poată băga el la ghiozdănel. (De obicei hrana lor e pe terasă. Noi credem şi în ipoteza că ea şi Amorezul au un trecut comun, poate vin de la acelaşi adăpost...)
Carlito, motanul negru de prin vecini, venea des la noi, mai ales vara, mînca, dormea pe un fotoliu, stătea la mîngîiat. Pînă a început E Micuţa Miţimiţ să considere că asta e casa ei şi l-a prins de vreo două ori, l-a scuipat, l-a cotonogit şi l-a şi fugărit prin nu ştiu cîte curţi, de nu i-am putut despărţi. Chiar am încercat să intervin în conflict, dar fără folos. Şi cum Carlito are mamă şi tată :-), deşi n-am fost de acord s-o ia peste ochi, am îndurat şi-abia am aşteptat-o pe E Micuţa Miţimiţ să se întoarcă.
***
Mini-povestea 1
19.02.2012
Duminică Miţi se tirase la aer şi la dormit sub terasă, cînd apare Carlito. Am deschis repede uşa, am vorbit în şoaptă (să nu ne-audă concurenta din somn!), l-am pozat, l-am hrănit, l-am scărmănat vag (mai ales P., e preferatul lui, cînd era mai joven a mai avut un motan negru, al lui, îl chema Kiti, fac eu mişto de el că e nume de pisică şi el recunoaşte că au crezut că e domniţă la început). Apoi Carlo s-a dus în ale lui, noi ne-am întors la Juno la care ne uitam şi la o bucată ghici cine vine la cină? E Micuţa Miţimiţ, care a apărut din camera ei!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!, noi super relaxaţi că dacă am închis uşa la terasă, Carlo e în afara oricărui pericol şi de fapt cît pe ce să-l băgăm în gura lupului, noroc că dumneai dormise dusă! :-)
În primele două poze se vede o uşă în dreapta, acolo era E Micuţa Miţimiţ!! Carlito e un mare explorator, merge şi cu mine pe la subsol să spălăm nişte rufe sau să-i zicem salut lui P., da' e un super fricos, mereu are urechile pleoştite, mă rog, aproape mereu!
În caz că mai sînt cetăţeni care se întreabă de ce arată aşa dezolant pereţii sufrageriei noastre, răspunsul e că în ianuarie 2011 (doo-mii-unsprezece) am stabilit că nu mai putem suporta tapetul vechi, dar nu ne-am hotărît încă ce tapet ne place!!! (sincer, eu abia mă obişnuisem cu tapetul ăla şi între timp mi se par foarte acceptabili pereţii fără tapet! - model "după război")
***
Mini-povestea 2
21.02.2012
Vin ieri acasă, P. la subsol se uită la fotbal. Cred că deja înainte de ce faci, a fost ok la munci etc., vin din partea mea întrebările a fost E Micuţa Miţimiţ? A întrebat de mine? :-) A mîncat?
Reformulez, vin acasă, o caut pe E Micuţa Miţimiţ la ea în cameră în pat şi după birou, în sala de mese pe o canapea şi pe fotoliu, apoi îi iau interviul de mai sus lui P., care e destul de ofuscat că la el nu stăăă, că de cîte ori trecea pe lîngă ea prin hol, ea se grăbea spre uşă... Mă duc, iau cheia, descui sub terasă, E Micuţa Miţimiţ nu e pe scaunul ei, e un peisaaaaj dezolaaaant, unde e E Micuţa Miţimiiiiţ???
Las lumina aprinsă pe terasă, lumina aprinsă în sufragerie, tai o roşie spălată şi două nespălate, aşa cum am povestit în postul precedent, dau muzica turcească tare pe hol, dansez şi-mi sucesc gîtul de 15 mii de ori, doar doar oi vedea o fantomă roşcată căreia să-i dau drumul în casă... dar nimic... o nuuuuu unde umblăăăăă... :(
Peste un ceas sau aşa vine P., iar mă văicăresc ca mai sus, propun să mergem împreună să vedem dacă nu s-a întors sub terasă (uşa aia se deschide doar cu cheie, dar ea intră şi iese de obicei pe sub prag, unde e un spaţiu:-) ). Nimic...
Mă pregătesc de culcare, trag jaluzele pe 3/4 (exterioare), sting şi aprind lumina, a, toate etapele de pînă acum acompaniate de răcnete în cele patru zăăăăriii Miiiiţimiiiiiţ!!! Miiiiţiii!!! Apoi închid de tot, mă duc cu inima strînsă în baie, de unde îl aud pe P. din pat făcînd nişte zgomote cam nespecifice lui... în două ture, de unde ies ca împuşcată şi dau de E Micuţa Miţimiţ bine-mersi după ce-şi gîdilise unghiile într-un covor în care are voie să facă operaţiunea asta!
Am fost extaaaaticăăăă! P. nu dormea de-a binelea, dar m-am dus glonţ să-i comunic vestea bună, apoi am giugiulit-o un pic pe Pisi:P şi m-am dus să visez că eram în excursie în Cambogia.
PS Avem gîndaci în casa scării!!!!!!! Sînt crizată, am dat x alarme tatălui lui P. care a zis că să dăm cu aspiratorul la subsol, care o să-i dau eu un aspirator peste cap! (vai, n-am zis niciodată asta!!)
I can haz beer! Screw you, diet! (Diet? WTF?!)
Ai gîndaci???!!! OMG, am gîndacofobie, tu! Deci scapa de ei ca nu vin!
ReplyDeleteBăăăi, deci mie-mi pare rău de Carlito ăsta, că-i destul de chipeș. Da' nu te poți puni cu gusturile duduii Miți. Cini știe ce viciu ascuns i-o fi găsit... :D
ReplyDeleteFaza cu tatăl lui P. și aspiratorul e deliciosă! :))
ReplyDeleteAdi,
ReplyDeletecînd credeam că nu mai am, le dusesem dorul (no!) deja de ceva timp, am văzut iar un muşteriu ieri. :-( Deocamdată tot în casa scării, still not nice. :(
Miki,
e super cute Carlito şi stă să îl scarpini, să-l iei în braţe etc. :X
Crecă i s-o fi părut ei că se simte dumnealui cam prea "acasă" la noi şi de aia i-a ars cîteva peste ochi...
ionuca,
no, it ain't!!! :-w Tu ţii cu ursu'??? :O