Sunday, March 17, 2019

Cum să faci din proză poetică o poemă

***

dragostea mea
nu te iubesc pentru tine
nici pentru mine
nici pentru amîndoi împreună
nu te iubesc fiindcă sîngele m-ar îndemna să te iubesc
te iubesc fiindcă nu ești a mea
fiindcă te afli de partea cealaltă
acolo unde mă inviți să sar și eu nu pot face saltul
fiindcă în străfundurile posesiunii nu ești în mine
nu te cuprind
nu trec dincolo de trupul tău
de rîsul tău
există ceasuri cînd mă muncește gîndul că tu mă iubești
(cum îți mai place să folosești verbul ”a iubi”
cu cîtă ușurință îl lași să cadă peste farfurii și peste cearșafuri și peste autobuze)
mă chinuie iubirea ta care nu-mi servește drept pod
căci un pod nu se susține dintr-o singură parte
niciodată Wright și Le Corbusier nu vor face un pod susținut dintr-o singură parte
și nu mă privi cu ochii ăștia de pasăre
pentru tine operația dragostei e atît de simplă
ai să te vindeci înaintea mea
cu toate că mă iubești cum eu nu te iubesc

***

ah, da, nu am făcut nimic deosebit, ce vedeți între *steluțe* este o singură frază din Șotron, domnul Julio Cortázar, Polirom, cap. 93, pag. 464-465, traducerea Tudora Șandru Mehedinți, 2005.
aranjarea în pagină îmi aparține, mai precis: în locul fiecărei virgule am dat enter.

No comments:

Post a Comment