Sunday, October 23, 2011

Worms 1

Mersul la Worms a fost aproape o decizie spontană, adică neplanificată cu luni înainte. Voiam doar să facem ceva - de neuitat - :) de aniversarea noastră şi, cum în alţi ani am mers la diverse restaurante unde am aruncat cu bani :P, am zis că o mică excursie va fi aproape aceeaşi chestie în materie de finanţe, dar vom fi undeva (unde n-am mai fost/de ceva timp) şi oricum, va fi altfel. Urma să mă hotărăsc eu între Worms şi Freiburg, Freiburg era totuşi ceva mai depărtişor, dar tot fezabil cu trenul, doar că n-am dat în timp util de prietena cu care aş vrea să mă văd acolo, aşa că am renunţat pentru moment.
La Worms se ajunge relativ uşor, am avut legături bune, sîmbătă ne-am trezit la 7, am aruncat nişte lucruşoare în rucsac, am plecat pe la 8 şi 10 de acasă şi pe la 10:30 eram deja ajunşi.
Mică surpriză neplăcută, dar nu total neaşteptată :) la hotel: camera urma să fie liberă abia pe la 14. Am făcut un mic tur în centrul pietonal foarte drăguţ şi liniştit şi pitoresc şi am căutat un loc unde să mîncăm. Am ajuns la centrul de informaţii turistice, P. a cumpărat un ghid fain, eu am pus mîna pe o broşurică cu Jud Süss (!***), ne-am dus la mic dejun într-un local care ne-a plăcut foarte mult, turcesc, cu două feluri de meniu "mediteraneean", măslinele verzi au fost excelente, omleta cu roşii şi gogoşari - un vis, ne-a plăcut amîndurora mult, P. voia să facă o recenzie pe net. :)



Am avut şi o mică scenetă acolo, nu ne trecuse prin cap să întrebăm la hotel dacă putem lăsa undeva bagajele, ne-am hotărît să mai trecem o dată să întrebăm - eu m-am pregătit psihic pentru un ger de minus 15 grade şi voiam să-mi pun într-o sacoşă de pînză nişte şosete groase şi-un fular şi P. s-a crizat că le scot în restaurant din rucsac. Eu am insistat pe "sînt curate!!!", el n-a vrut să audă. O mare dramă domestică! :) Acţiunea se termină cu mare happy end:P, camera e gata, lăsăm tot la hotel, în ideea că dacă ne trebuie ceva, ne întoarcem, ce vrem noi să vizităm e oricum relativ aproape de hotel, rezolvăm.

Mai trebuie să precizez că am mers fără bilet o bucată de drum, site-ul CFR-ului german:> mi-a scris pe bilet legăturile de la cea mai apropiată staţie de noi, dar biletul propriu-zis era de la prima schimbare din Frankfurt. A venit controlul, dar deja eram în legalitate. Bad bad deutsche Bahn! La întoarcere mi-am mai luat un bilet din Frankfurt, amenzile sînt frumuşele - chiar discutam cu P. că dacă le-a fost imposibil să-mi vîndă bilet în condiţiile dorite de mine, puteau să-mi semnaleze cumva pe site.




Şi în Worms treaba asta a continuat.
Am plecat în explorare, P. cu harta pregătită, am mers la monumentul lui Luther, care e tatăl religiei lui P. (care între noi fie vorba e tufă de tot la capitolul religii, într-o biserică neortodoxă, dacă-l întreb asta-i catolică sau evanghelică, se uită la mine foarte nevinovat şi habar n-are.)
Minunat, de acolo am zărit eu o bancă la care am cont, zic stai să extrag nişte cash, să ne spargem în figuri la mall-ul din Worms. :> În faţa băncii mă loveşte revelaţia - portofelul meu e la hotel. P. zice lasă că scot io bani, eu mă crizez că sînt nişte taxe, plus că oricum îmi trebuia buletinul care, normal, era în portofel, la mers la sinagogă şi cimitirul evreiesc.
La hotel, P. mă aşteaptă în faţă, urc şi cobor instantaneu, cheia era la el... Cred că asta a fost tot la capitolul chestii ciudate de ieri:)

memorial   - as a warning to future generations



pentru victimele fascismului (traducere cu dict.leo.org, Mahnmal are o altă conotaţie un pic decît Denkmal, care e doar monument:) )


spre hotel


Ludwigsdenkmal (în spate Sankt Martinskirche)


un cuplu se pupa de zor la fîntînă:X:)


Worms e super super fain, pozele astea au fost aşa, doar de încălzire. :P Acu' mă duc să dormitez, că-s sfîrşită. Bye-bye.

*** ăsta e titlul unui film din 1940, foarte foarte antisemit. Ştiam că e interzisă difuzarea lui în Germania, adică poate fi văzut doar cu introducere, dacă sînt explicate împrejurările în care a fost făcut etc. Am fost foarte bulversată, continuarea într-unul din episoadele următoare.

2 comments:

  1. Arata frumos farfuria cu micul dejun. Nu e chiar vegetarian.
    Eu cu asa ceva as putea eventual sa cobor un etaj dupa care ar trebui sa manânc ceva serios.

    ReplyDelete
  2. nu, nu sînt chiar vegetariană, deşi nu mă omor după carne:)
    şi salamurile alea au fost ciudate, făcea P. mişto de mine că unul e de cal, alei:-s
    a ţinut de foame, da' nu şi de sete:))

    ReplyDelete