Tuesday, March 19, 2013

Prima zi/după-amiază/seară la Roma (post lung din trecut!)

Avertisment: postul ăsta începe cu o poză de nota 25, care pe noi ne-a amuzat teribil, după ce mi-au trecut mie fiorii de uite la mine cum arăăăt!
Vă mai amintiţi din postul precedent ce minunată eram aşteptînd "metroul" la noi în sat să ne ducă la aeroport? Şi vezi mai jos cum m-am prezentat în autocarul cu care am mers de la aeroportul Fiumicino pînă la gara Termini la Roma. Coafura rezistă, faţa: made în Vrăjitoarea!
Motivul a fost că eu personal n-am vrut să mergem cu trenul Leonardo (?) în oraş, că mi s-a părut prea scump şi am propus autobuzul, care, evident, nu ştiam cum circulă etc. La primul ghişeu scria "plecarea în 5 minute", am tremurat că pleacă fără noi, am luat chiar dus-întors, că era mai ieftin (firma TerraVision, nu recomand). La peron, surpriză: o mare de oameni, două tanti care vindeau bilete chiar acolo şi fumau şi se uitau în altă parte dacă dădeai impresia că vrei să pui o întrebare, zero autobuz.
A venit unul (da' după mult mai mult de 5 minute), lumea a început să bage valizoaiele şi să se calce în picioare la intrare. O plăcere! Noroc că era tip autocar mare şi cred că am încăput toţi, da' P. apucase să-mi facă teorie că mă uit în traistăăăă :D şi că prefer să dau mai puţini bani, da' să pierd mai mult timp. Rezultă mutra de mai jos, cînd tot el îmi spunea uite că s-a rezolvat!!
Deci virgulă sînt cel puţin praisles!!!


Următoarele trei poze făcute din autobuz
Prima biserică zărită, clar Bazilica Sfîntul Petru! (nu e şi ştiam de atunci, da' ne agitam şi răcneam în autobuz, doar-doar ne-or zice alţi turişti băi da' proşti mai sînteţi. nimic. :( )


Procedînd ca mai sus, iată Colosseumul! :D


Primele portocale!!!


Nu ştiu ce reprezintă poza de mai jos.




Parcul Villei Borghese - ne-a amintit de Retiro din Madrid. Ah, Madriiid! <3


Fontana della Barcaccia în "Piaţa Spania"


Spanish Steps văzute din vale (nu prea le am cu traducerile în româneşte, Treptele spaniole??)


Şi văzute de sus.


Noi mărturisim că am fost cam ţărani şi nu am fost impresionaţi major de Spanish Steps. :( Poate data viitoare o să ne placă mai mult. :)

Impresii:
După mulţii biscuiţi din avion, eu una eram leşinată de foame cînd am ieşit pe la 18 din hotel (noi am avut cameră din aia cu pereţii roşii/portocalii/maro, miştocuţă) să luăm pulsul oraşului, iar la ora aia mai toate restourile erau închise. Dramă mare! Noroc de un magazinaş care avea pizza la felie, unde vînzătorul era foarte vorbăreţ şi am ajuns să ne-o prezinte şi pe colaboratoarea lui din Bacău! :-) Am băgat şi-o bere, că na, concediu! A venit şi-un cetăţean african să ne ceară bani în engleză şi noi n-am vrut să-i dăm şi el s-a supărat, că nu fură!
A, eram cu aparatul de fotografiat mic după noi, pentru că lumeeeea (a se înţelege o colegă de la serviciu şi ce-am citit pe net şi în ghidul despre Napoli (ştiu, Napoli!)) ne-a pus în temă că se fură, domle, la greu.

Am făcut monetarul şi am rezultă că am făcut 2937 de poze în 12 zile de pribegie, la patru mîini şi două aparate. Tre' să fie un juriu foarte nujcum, să nu ne dea măcar un loc pe podium cu performanţa asta, este?!?!?! (Evident, sînt şi o groază de rateuri, da' şi alea sînt ale noastre!)

Prima seară la Roma a continuat cu:
-dezamăgirea unei fîntîni în renovare (acolo ne-a luat un alt cerşetor în primire şi tot acolo i-am explicat unui pastor american că Fontana di Trevi e închisă, uitîndu-mă eu aiurea pe hartă, cînd de fapt era vorba de Fontana del Tritone)
-intersecţia celor patru fîntîni, care sînt foarte frumoase, din păcate locul era foarte circulat (de maşini), aşa că a trebuit să dispărem repede din peisaj
-cina la un restaurant în apropierea hotelului, unde am cam zgribulit, că am stat în cort, mîncarea a fost ok cred, dar atunci am făcut cunoştinţă cu 3 euro pîinea. L-am chemat pe chelner care s-a hlizit şi a zis că e o taxă pentru masă!, un fel de rezervare. Buon, am zis eu şi m-am pregătit să bag în straiţă cele x felii de pîine şi grisinele, care P. iar mi-a bătut obrazul, aşa că am luat doar grisinele, pentru că erau împachetate.
Doresc să precizez că le plătisem, dar nu le comandasem, nici nu le mîncasem. Şi da, m-am simţit jecmănită.

Vă dorim noapte bună!

34 comments:

  1. Ce fițe, Leonardo! Dar trenul normal ce avea? Bun, era un pic mai scump decât busul, dar nu mult. :)

    Eu am dat peste intersecția cu patru fântâni seara. Nu era mare circulație, dar aparatul meu nu performează pe întuneric.

    ReplyDelete
    Replies
    1. LP, pe ăla nu l-am găsit! am ajuns la Leonardo, am crezut că de acolo pleacă şi cel mai puţin fancy, dar toţi vindeau bilete numai pentru Leonardo!
      Şi noi tot seara, cu circulaţie, dar tot cu aparatul care a făcut nişte poze chiar nedemne (!) de a fi postate aici (se înţelege, alături de restul capodoperelor!!)

      Delete
  2. Ati fost de-a dreptul aventurieri! Data viitoare cereti si voi indicatii de la Monica. Chiar, nu te-ai vazut cu ea?

    ReplyDelete
    Replies
    1. Miki,
      îhîîî, foarte aventurieri.
      N-am reuşit să ne vedem, ţi-a scris ea. :)

      Delete
  3. NU s-o văzut cu mine, Miki. Mi-a trimis un mesaj scurt de am crezut că a fost jefuită la drumul mare și urăște atât Italia cât și cei care s-au pripășit aici. Eu i-am zis să ia trenul regional, chit că nu e gigea ca la Viana, pentru că mie nu-mi place ideea de autocar și lăsatul valizei într-o grămadă de unde nu știi dacă o mai poți recupera. Na, am trăit în locuri care se fură. Iar Vio nu m-a ascultat nici la faza cu nu mâncați în locuri pentru turiști. Acum are un sac de grisine!
    Vio, mi-ai luat-o înainte: am pozat și eu Treptele spaniole din sus în jos, că prea puțini o fac! Nu sunt cine știe ce, da, așa zic și eu. Dar să le vezi în mai-iunie când sunt înflorite bougainvillea care le mărginesc!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Vai, Monica, deci zici că nu numai în prima seară a mâncat la turiști? Păi atunci mare noroc că nu urăște Italia.

      Treptele spaniole cred că-s mai atrăgătoare pentru studenți boemi, noi probabil că am vizitat Roma prea târziu să mai aflăm ce fain îi să stai pe trepte și să te uiți în jur să afli partener de flirt.

      Delete
    2. Eu așa presupun, dar nici nu ai cum, ca turist, să mergi prin cartiere ca să mănânci mai bine. Îmi pare rău că nu am insistat cu programul restaurantelor: ca să nu plătească două ture de personal și pentru că italienii chiar au un program de masă strict, restaurantele deschid bucătăriile 13-15 și apoi pentru cină. Mă mir că n-a zis cât de antipatici erau chelnerii! Jos chelnerii din localurile pentru turiști! Deși îmi spuneau niște amici că au dat peste unul român care le-a dat tot felul de ponturi și le-a făcut și reducere.

      Delete
    3. Scandal! Ia mergeți pe blogul Tumblr al lui Vio, să vedeți cu ce suveniruri s-a dus ea acasă diin Italia!

      Delete
    4. păi Monica, ţi-am trimis mesajul ăla de pe telefonul dînsului, de pe care mă apucă pandaliile să scriu ceva, cu sugestiile lui automate. în el am scris ceva de "next time", ceea ce nu implica mare ură, m-am gîndit eu. sorry dacă n-am fost cine ştie ce clară. :(
      a fost to much pentru noi în ultima zi, cu drumul de la Napoli la Roma, transferul spre aeroport şi zburatul acasă, n-a mai fost loc de cafea. adică ar fi fost la aeroport, dar am înţeles că nici tu nu te îngrămădeai să ajungi acolo. :-)
      nu-mi amintesc de sfatul tău cu trenul regional :) (sorry, sînt uitucă), după cum ziceam mai sus, nu l-am găsit. :( şi eu m-am panicat cînd am văzut cum stau valizele, dar a fost ok. parcă am văzut şi poliţişti. :)
      eram ruptă de foame, hotelul era aproape, următorul pas ar fi fost să mănînc nişte alune la barul hotelului sau să mă culc pe burta guaaalăăă :P
      am tot văzut poze cu florile alea, mai-iunie, lux ce zici tu acolo! :)

      Delete
    5. LP,
      am mîncat la un resto şi mai aproape de hotel după aia, unde ne-am stabilit tabăra începînd de a doua zi, dacă nu mă înşel. alei, ce v-aţi pornit cu ura aia! :D

      Delete
    6. azi am fost k.o., mîine vin tîrziu, poate după să mai scriu ce experienţe am mai avut, dar dacă nu mă înşel, în Roma restul au fost de bine. :-)
      chelnerul cred că a fost chiar ok, pînă la faza cu pîinea la care mi s-a părut cam nesimţit. adică da, eram cam nemearsă la Roma dacă nu ştiam faza, dar putea să mi-o zică altfel.

      e interzis comerţul cu limoncelle?!?! erau patrimoniu cultural:P? le-am luat din Anacapri pe toate şi uel, în afară de felul cel mai din dreapta, le-am gustat pe toate în magazin, plus unul de căpşuni, deci am fost vag tipsiii beibiii. :))

      Delete
    7. Tu Vio, num- am suparat, m- am ingrijorat putintel doar am facut scenarii, cum satz fac reprosuri? Am pus glume de autobaza. Despre suvenirs, cum stateau alineate, good choice! Is curioasa de ala de capsune

      Delete
    8. Monica, ăla de căpşuni (sorry nu trec la căpşune) nu m-a convins, de aia n-am luat. :) stăteau aşa suvenirurile la tras în poză, na. :)
      glume de autobază, hihi!
      babay, am plecat pe ogor.

      Delete
    9. Cum adică nu treci la căpșune? Nu mă confuza! Nu treci înapoi de DOOM 2005? (ăla de a pus în umbră o căpșună-două căpșune, un căpșun-doi căpșuni.)

      Dar nu asta e important: zici că căpșunello nu era parfumat sau era ireal de parfumat?

      Spor la munca pe ogor, aștept halealante povești, desigur!

      Delete
    10. Monica,
      exact, refuz să folosesc pluralul căpşune. iaca, moţocu' meu. să zică mersi că, deşi strîmb din nas, scriu nicio.
      Căpşunello era semi vrăjeală. Problema e că am pornit de la o cioară vopsită, a fost malandantiu lingvistic, femeia zicese Căpşunello (deci congraţ, f haioasă denumirea), io tradusesem fantasmagoric Zmeurello şi-am salivat intens. cînd am dat de gust ambiguu, l-am declarat necîştigător. acu' na, rău nu era, da' ăla de Melone era păcat mare să nu-l iau, chiar mi s-o păru' spre eşepţional!

      Delete
    11. Oricum, marea captură rămâne limoncello de la mamma lui de acasă. Dacă ai băut și versiuni care ajung la export vei constata diferența. Avem un amic care s=a mutat la Stoccolma ( :) și nu doar că și-a dus adevăratul limoncello cu el, dar când a văzut ce succes are și cum nu-i poate face față a început să-l producă! Cară lămâi și alcool de 90 cu avionul, altfel dă impresia de om serios.

      Acum mi-am dat seama că anul trecut am câștigat o afinată, după o cursă de schi la munte, și nu am degustat! Astea de fructe se învechesc, ai grijă să nu ți se învechească bunătățile alea în casă!

      Escuzați că revin: păi căpșune era vechea și corecta variantă! Căpșuni au introdus odată cu nicio, dar au zis că dacă vrem putem să continuăm și cu fructele, nu cu planta! Mă rog, la cât ai de folosit în versiuni oficiale căpșune, nu-i niciun bai.

      Delete
    12. Monica,
      abia la a doua lectură am percutat ce e Stoccolma:D, uel...
      Sper că între timp măcat ai gustat afinata!
      Eu ştiam mereu de căpşuni, la mine acasă aşa s-a zis, aşa că rămîn, am aflat prin adoleşcenţă de căpşune şi-am zis neah.
      Am mai scris la legumefructe, cred, am o problemă majoră cu a înfige, pentru că eu l-am înregistrat ca a îNfinge şi aia e.
      Chiar, voi cunoaşteţi "penson"? Sau am mai avut subiectul? :-)

      Delete
    13. Nu știu dacă ai mai avut subiectul dar aș dorio amănunte despre penson. E acolo unde mergeau domnișoarele? Eu nu mă pot obșnui cu tăiețeii, de exemplu. Evit. NOroc că italienii au atâtea nume pentru același ucru dar în diferite forme!

      Delete
    14. Uel, pensonul la Iaşi este foarte artistic, cu el se pictează, este ceea ce-n restul ţării circulă pe post de pensulă!!!
      Nu cred că am pronunţat vreodată tăieţei cu primul e, pentru mine e un cuvînt cu formă de plural (!) foarte dubioşel, îmi dau seama acum, cînd încerc să-l scriu, deşi deja l-am certat în dexonline, unde este şi tăiţei, dar cred că în fantezia mea era tEiţei. urîţel, dar bun la gust, AAAAAAAAAAAAAAAAdi, în supă îmi plac nişte paste, am găsit! :)

      Delete
    15. Deci despre tăieței simt și eu nevoia să mă exprim. Când eram mică le ziceam căieței și părinților mei li se părea foarte drăguț și ziceau și ei așa (eh, ce poți face cu părinții ăștia). Și apoi, prin clasa a treia am fost la alimentară și am văzut ambalaje cu tăieței. Și m-am dus acasă și i-am zis maică-mi ce greșeală imensă! Și maică-mea a zis: păi, știi, de fapt... tu ești în eroare. Of, nici în ziua de azi nu pot spune tăieței - mă simt foarte doctă și artificială când încerc. Căieței forevă!

      Delete
  4. Te referi la alcoale? Vai, și pe noi nu ne-a invitat la un păhărel!

    ReplyDelete
    Replies
    1. acum o să umblu până găsesc și eu, să văd ce gust are ăla de pepene, poftim ce-mi face!

      Delete
    2. LP, ştii unde mă găseşti! :>

      Delete
    3. Monica, hai şi tu, că-s nedesfăcute! (so far...)

      Delete
    4. Eh, Vio, nu te doare gura să spui, că ştii că până nu se gată iarna nu mă mişc din casă. Şi pân-atunci bei tot. :D

      Delete
    5. vai, da' a-nceput postu', de-acu' nu le mai disfac pînă la toamnă :) (az in iulie:D) (glumesc şi glumesc, sper!)

      Delete
  5. Crema di melone e mortala, garantez! Chestia galbena e polenta cu brînza, presupun? Astept pozele cu diferitele si multele pizze si vinetele din care ai zis ca tot ai mîncat!

    ReplyDelete
    Replies
    1. Adi, chestia galbenă este chiar mămăligă, dacă poţi să-ţi imaginezi. pozele-s ca jurnalu, zilnice, dacă. deci fiind de luni, e ce-a cuizinat dînsu. :D
      îmi place foarte tare chestia asta cu aşteptatu' pozelor. :D uel, ce să zic, aşteptare plăcută! din cîte-mi amintesc, au fost dăţi cînd am fost ruptă de foame şi n-a mai fost loc de-o poză! :D

      Delete
  6. Aa, io credeam ca e polenta mîncata-n Italia, stiu ca dînsu' e expert la mamaligi! Vad ca-ti place faza cu asteptatul, sper sa termini etapa cu vacanta-n Italia pîna-n august! :) Dupa, nici nu mai stiu daca si cînd o sa mai am net...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Nu, e mămăligă mîncată-n Nemţia. Polenta nu crecă am mîncat fodată:)).
      Chiar mor de plăcere cu aşteptatu', dac-ai şti:)!
      Acu' fuarte sincer, luîndu-mă după celelalte escursii ale mele documentate pe blog, nu crecă am terminat măcat una. Da' e drept că nu zi niciodată... :) Acu-s încă la început şi în vervă, da' mai vedem.
      Buey, zici de parcă te-ai paraşuta în junglă:P

      Delete
    2. Am vrut să zic căci nu promit nimica! Dacă dă Domnu' bine, dacă nu, bed lac!

      Delete
  7. dupa experienta limoncello in italia, eu m-am apucat sa mi-l preparez singura. Ultima data am fol. o tzuica romaneasca de 50 grade. Iese bine si asa romano-adaptat, oleaca mai slab, dar l-am baut!


    P.S. sa va fie de bine vacanta, si eu am adorat Roma, e plina de locuri de vazut ...

    ReplyDelete
    Replies
    1. Vai de mine, ce de comentarii a adunat postarea asta! Și eu n-am citit.

      Arakelian, zi-mi și mie, priti pliz, cum se transformă țuica în limoncello (și limoncello are mai mult de 50 de grade?)?

      Mulțu!

      Delete
  8. draga Vio, cum suna o cafea de 1 eur sau mai putin (in rest) care costa 10 eur in piazza san marco la venezia pe terasele unde canta muzica? beton, nu? eu stiu ca atmosfera e boema dar nici chiar asa.. asa ca ai iesit ieftin cu painea de 3 eur :D acela-i bacsisul lor, numit si coperto, trecut frumos pe nota de plata.. ca sa fie siguri ca-l primesc... c'est la vie

    ReplyDelete