miercuri, 31 iulie 2013

Viaţa la ţară

A apărut Căselu' pe seară, destul de întuneric, şi s-a apucat să miaune ciudat în sufragerie. Pe jos era o chestie neagră care parcă înainte nu era acolo! (Da, curăţenia nu se face chiar într-o secundă...)
Cînd mi s-a părut ciudată rău treaba, m-am apucat să urlu:
- P., vino ÎN CLIPA ASTA!
Apare P.
- Cred că tura asta avem un şobolan! (Acum vreo două luni am avut un şoricuţ în sufragerie, nu s-a terminat bine pentru el aventura...)
P. zice:
- Stai să-mi aduc ochelarii!
Chiar că da, vii fără ochelari...
Între timp, creatura s-a mişcat, deci era o creatură. Văleu, ce ne facem! Am închis toate uşile posibile şi l-am şi identificat.


Mi-am pus nişte mănuşi şi l-am luat pe sus. A urlat o groază. Habar n-aveam că iepurii scot sunete. Mi-a fost tare milă de el, l-am pus pe iarbă în grădină şi l-am mîngîiat şi i-am tot zis "gata-gata-gata-gata". Nu s-a mişcat deloc, teoria atacului de cord. Apoi a fugit într-o parte, Căselu' s-a dus la el.
După ce-am cercetat terenul şi am constatat că morcovi nu avem, mi-a dat P. nişte frunze de salată şi i le-am oferit musafirului. Sărăcuţul, e aşa de mic, mingea din poză e de burete şi e cît o minge de tenis de mare. Deci iepuraşul e de-a dreptul minuscul...

Repet că noi stăm la doi paşi de cîmp (mai e un rînd de case după noi), dar totuşi ce-a căutat la noi în sufragerie? Intrarea e prin spatele casei, adică şi mai departe de cîmp, şi sînt multe trepte foarte înalte pînă la terasă...

Nu ştiu ce se va întîmpla cu el. Ştiam că sînt iepuri în zonă, mai văzusem, dar doar noaptea sau foarte foarte dimineaţă şi erau iepuri "adulţi".
Phii.

LE Dimineaţă nu l-am găsit, salata pare neatinsă. M-am întrebat dacă nu l-o fi adus Căselu', da' părea totuşi să se teamă de iepuraş. La fel de şoricuţu' dinainte. Iar de şoarecu' din octombrie, care i-a mîncat mîncarea vreo două-trei săptămîni, în timp ce locuiau amîndoi în "sala de mese" părea să nu ştie deloc.

18 comentarii:

  1. Vai, Vio, ai pseriat iepurașul. :( Rușine.

    Sper să-și găsească familia. :) Bine că nu l-a atacat Cățelu.

    RăspundețiȘtergere
  2. da' şi el pe mine...!
    m-am gîndit după că poate ar fi trebuit să-l duc în cîmp, dar nu ştiu dacă chiar ar fi fost cea mai grozavă idee... oricum e cam tîrziu acum.

    RăspundețiȘtergere
  3. Răspunsuri
    1. voiam să fac o glumiţă, că avem invitaţi pe masă, da' uite ce mic era...
      sper că l-a găsit mumă-sa după miros...

      Ștergere
    2. eu ma gandeam sa ii partajati din salata voastra, un morcov, o varza ceva, nu sa il .... partajati pe masa :)

      Ștergere
  4. Ai discretidat și Căselu', bag de seamă. Unde o fi iepurașul, chiar așa!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cum l-am discreditat? că nu intenţionasem :(

      Ștergere
    2. ”Iar de şoarecu' din octombrie, care i-a mîncat mîncarea vreo două-trei săptămîni, în timp ce locuiau amîndoi în "sala de mese" părea să nu ştie deloc. ” dar nu cred că ai vrut tu să-l faci de rușine aici pe blog, mai degrabă m-am „discretidat” eu.

      Ștergere
    3. am omis aspectul ăla. :) uel, i-am găsit scuze, că poate a crescut mereu cu mîncare de pisici şi nu mai ştie că se duşmăneşte cu şoarecii. :) sau poate Căselu' ne-a dat un mare exemplu de toleranţă pe care noi nu l-am pricipit. :)

      Ștergere
  5. vaaaaaaaaaaaai! micu' de el! sper ca si-a gasit familia (eu cred ca am abandonment issues cand vine vorba de animale :)), asa m-am facut cu o semi gradina zoo acasa )

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, io acu' am rejmujcări că de ce nu l-am pus într-o cutie să-l păstrăm noi. da' crecă era o răutate, poate chiar l-a căutat şi găsit mama lui!

      Ștergere
    2. astia-s de camp, ar fi suferit cumplit :(. imi tot repet si mie: nu tre sa salvam tot ce ne iese in cale, penca poate unii nu au nevoie de salvare :)

      Ștergere
    3. pe de altă parte, uneori îs anunţuri cu pierdut/mi s-a furat iepure. da' aim sorii, cum po' laşi aşa un chichineţ singurel în pădure? bine, nu e pădure, da' orşicîtuşi.
      Căselu' a mai tras o tură de mirosit salata acum.

      uneori auzim seara nişte zgomote care par a fi împuşcături şi atunci ne întrebăm oare pe unde umblă Căselu'. crecă ţăranii de la ferme mai trag în vreo vulpe care le dă atacul la găini or ceva. pe de altă parte, P. zice că lor aşa le-a dispărut o pisică şi şi veterinara a confirmat varianta asta, că mai sînt unii nenormali la cap care puşcă pur şi simplu...
      pe de altă parte, nuj, dacă vezi că-ţi vine animalu' în mod regulat şi-ţi face pagubă... mno.

      Ștergere
    4. vai de mine! si la voi sunt descreierati din astia? in Austria la noi e o mare gasca de vanatori, mi s-a facut rau intr-o zi de sambata cand i-am vazut trecand mandri prin centrul orasului in remorca, cu animale impuscate atarnate. bai frate, nu va ajunge ca sunt ferme de porci mii si mii? nu inteleg asta cu impuscatul deloc. huo.

      Ștergere
    5. aici colcaie de vulpi. Nu mai au nicio frica. ce le-as mai impusca... imprastie gunoaie pe strada, alearga iepurii, etc.
      la mamaia, niste vulpi si niste dihori i-au curatat cotetul de 50 pui. Gainile care se cocoatza nu au fo 'atinse'.

      Ștergere
  6. La tine-i ca-n zicerea aia a lu' UE: unitate in diversitate =))

    RăspundețiȘtergere