sâmbătă, 26 noiembrie 2016

A pronunța, pronunțare

Dacă alt titlu mai breaz nu mi-a venit în cap!

Prima mea limbă străină a fost franceza și eram printre cei mai buni din clasă, după ce muncisesem ca sclavii să învăț groaznica formulă inutilă qu'est-ce que care se mai transforma și în apostrof etc.
Evident că nu eram chiar foarte foarte de la țară și colecționam după revoluție mai tot ce se putea colecționa, inclusiv surprize cu mașini, inclusiv Renault, care, neam cu Dacia fiind, se mai vedea crecă și pe vremuri la noi.
Într-o zi cu soare și cu cer senin mă uitam la televizor și deodată nenea ce-o fi fost el (crecă era formula 1 în direct) - să-i spunem comentatorul - trîntește un ”echipa Reono”. Eu mă uit la mama, mama se uită la mine, WTF?! Noi ziceam cum se cuvine Renault. Pi da' cum?!

(Episodul ăsta cred că l-am mai povestit, dar scobind ambele bloguri, nu am dat de el, so, lucky you.)

Partenerul soacră-mii a avut nuj ce treabă pe la Fontainebleau fontenblo și atîta a mai povestit despre acest Fontainebleau pînă cînd nu m-am mai putut aptține și i-am zis
- tovarășe cum poți să nenorocești limba franceză într-așa un hal cînd este ultra mega super clar și mai ales logic că se cheamă Fontainebleu fontenbleo, maxim fontenblio!?
Tovarășu s-a uitat la mine și m-a contrazis (!!!!) și mhhh o simplă căutare pe gugle i-a dat dreptate. Mhhh cînd zeii perfecțiunii îți întorc spatele, ayayay.

Nemții pronunță cu mare eleganță Malorca și Barțelona, pentru căci.

Cînd am vizitat-o pe Luisza cu z prin sudu' Nempției, am văzut într-o gară Hohenzollern Bahn (<-link), am făcut repede poză și cînd am venit acasă i-am zis lui P.
- vai tuuu am văzut niște trenuri Hohențolern!!!!
P. care nu are nicio treabă a zis
- ce fel de trenuri?
Eu
- Ho-hen-țo-lern!!!
El
- ?!?!?!
Am scos poza:
- uite dragă, chiar așa, să nu fi auzit de Hohențolern, vai de mine și de mine, aoleo.
S-a uitat la poză și a exclamat
- Hoănțolărn!!!!!!!!!!!!
(dacă voiați să știți cum se pronunță acest nume romantic, uel, iu hev it.)

Cu siguranță mai sînt multe astfel de cazuri, dacă vreți să șeruiți din multele voastre experiențe, pliz du. Vă las încheind (<-cum se scrie acest cuvînt?!?!?!) cu ultima chestie aflată de mine din limba ebraică: coada de maimuță (mare păcat că nu se mai cheamă așa!), pardon arond adică @ (!!!) se numește... ștrudl. (<-link) Eeeee?



8 comentarii:

  1. Hihi, deci de-asta mă întrebai tu cum se pronunță Hohenzollern! Eu credeam că ai dat peste nume la articolul meu despre Republica de la Ploiești. :)) Eu îl pronunțam exact ca tine, Hohențolern, eventual Hohendzolărn, dar nici cu gândul nu gândeam la varianta lui P., adicătelea cea corectă! Hmm... Așadar limba germană nu are reguli clare de pronunție? Mai pot exista surprize chiar și pentru matale? :D
    Haha, dar m-ai dat pe spate cu acest ștrudl! Ce-i drept, @ seamănă cu secțiunea transversală a unei rulade. :))
    Ai scris bine „încheind”. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. PS: la link-ul tău despre ștrudl, ai încercat cumva varianta cu microfonul? E foarte, foarte distractiv! :)) Am zis „ștrudl” și m-a trimis la „Google”, am zis „republica” și m-a trimis la „Puerto Rico”, am zis „Great Britain” și de data asta a înțeles corect. :))

      Ștergere
    2. „Search by voice”, adică. :) Acum am zis „colosseum” (nu mă întreba de unde mi-a venit) și m-a trimis la „home for sale”. :))) Dar mai mult ca sigur nu l-am pronunțat corect. Oricum, poți să te distrezi așa o seară întreagă. :))

      Ștergere
    3. Ema,
      mersi pentru comentarii! :)
      La tine am citit de Hohențolern :D și de asta te-am întrebat și practic așa am început să scriu postul ăsta. :) Limba germană are reguli clare de pronunție, dar cînd toată viața ta ai auzit Hohențolern care clar e nume străin, ești convins/ă că e pronunțat corect! :D
      Nu am încercat search by voice, nu am microfon activat la calculator. :D Ștrudl mi se pare în continuare fascinant. :)))

      Ștergere
  2. Asta mi se întâmplă şi mie când vorbesc germana: soţia mă corectează tot timpul. Mă revanşez însă explicându-i de ce numele "Andreea" se scrie în româneşte cu doi e (făcând comparaţie cu "andrea"), la care ea zice că nu sesizează nici o diferenţă...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mihai,
      mulțumesc pentru comentariu! :)
      Eu nu am nicio Andreea între rudele apropiate, dar am Simona fără număr, care e invariabil pronunțat Zimona de către P., care a declarat că el nu face diferența între s și z. Orașul Gießen pentru el e Ghizăn. Dar pița e pița și ștrudel e ștrudel (adică nu amestecă și z și ș în salata lui de sunete confuze). :)

      Ștergere
    2. Sunt foarte mulţi nemţi care pronunţă greşit ss sau ß, dar asta nu înseamnă că nu fac diferenţa între s şi z... vezi de exemplu cuvinte ca "Salat", "Sonar", "Service".
      Confuziile cele mai mari apar însă din alte motive decât de pronunţie, iată o anecdotă pe tema asta: http://paulmelian.de/blog/?p=18

      Ștergere
  3. Hihi, simpatică anecdota! :)
    Într-adevăr, aud des ”zi zind”, așa cum ar trebui... iar eu pronunț ”s” la început de cuvînt în cuvinte pe care le știu din română (mai ales) (în general) tot ”s” în loc de ”z” la Salat, dar nu și la Sauce. :)) Foarte complicat. După cum îmi vine mult mai ușor să pronunț bis-tu în loc de bist-du. Ah, și nici româna mea nu e perfectă. Dar nu mă las, nu mă las, nu mă las!

    RăspundețiȘtergere